Digitalizarea și adoptarea tehnologiei moderne într-un sens mai larg sunt, din motive clare, o prioritate pentru instituțiile financiare. Având în vedere că băncile sunt provocate pe multe fronturi – de la reglementări, dezvoltare tehnologică și așteptările în schimbare ale clienților – toată lumea trebuie să găsească metode noi de a rămâne competitiv și relevant, potrivit unei analize Saxo Bank.
Studiile arată că o bancă tipică din Europa folosește până la 80% din bugetul IT doar pentru menținerea sistemelor vechi, adică pentru a porni același motor (vechi) în fiecare zi. Dat fiind că o parte atât de semnificativă din resursele băncii se folosește pe mentenanță, mai rămâne foarte puțin pentru dezvoltarea noilor soluții care au ca obiectiv îndeplinirea cererilor mereu în schimbare ale clienților.
Casper von Koskull, CEO al băncii nordice universale Nordea, a evidențiat recent faptul că multe bănci consacrate sunt provocate de infrastructura IT existentă cu sisteme adunate unele peste altele precum spaghetele. Uneori, aceste sisteme IT de tip spaghete au o unitate centrală din anii 70, iar un număr mare de sisteme externe sunt ținute laolaltă cu gumă de mestecat și bandă izolatoare.
Asta nu înseamnă în mod necesar că o bancă nu poate livra o experiență digitală excelentă clienților săi, dar situația nu este durabilă pe termen lung și înseamnă că banca este ineficientă, inflexibilă și îi lipsește scalabilitatea. De fiecare dată când este necesară o schimbare, banda izolatoare trebuie scoasă și trebuie adăugată și mai multă gumă de mestecat pentru a ține totul compact.
Cu sistem peste sistem, banca sfârșește prin a se izola tot mai mult într-un colț. În cele din urmă, banca se va încurca atât de mult în complexitățile propriului sistem că riscă să fie depășită de competitori și în final să piardă în fața celor care pot oferi o experiență digitală mai bună.
Evident, îmbunătățirile continue treptate nu sunt durabile și uneori este necesară o strategie alternativă, mai ales pentru băncile mai mari. Una este cea de a demara o restructurare cuprinzătoare și de a încerca construirea unei mașini noi și mai eficiente care poate înlocui vechiul sistem IT de tip spaghete. Cu toate acestea, asemenea proiecte pot necesita o implementare de lungă durată și poate fi dificil să faci schimbările în timp ce se menține în funcționare actualul sistem.
Știm, atât din sectorul public, cât și din cel privat, că riscul pentru proiecte IT de scară mare este că poate fi semnificativ mai scump decât se estimase inițial sau poate fi întârziat semnificativ, iar aceste riscuri cresc cu dimensiunea proiectului. Iar asemenea proiecte generează flux de numerar doar atunci când în sfârșit s-au terminat. Atunci când intri în parteneriate pentru a livra clienților soluții noi, timpul până la introducerea pe piață este mult mai scurt, iar parteneriatele sunt deseori bazate pe împărțirea veniturilor, de aceea riscul pentru companie este complet diferit. Spus mai simplu, plătești doar pentru infrastructură proporțional cu cât de mult o folosești, ceea ce reprezintă un „levier” perfect al riscului acestei afaceri.
Credem că parteneriatele și externalizarea sunt soluțiile atât pentru bănci mari, cât și pentru bănci mici pentru a le ajuta să livreze soluții relevante clienților lor într-un mod eficient și flexibil. O bancă trebuie să-și concentreze eforturile pe competențele sale de bază, intrând în parteneriate ce susțin tehnologia, consolidând restul lanțului valoric.
Necesită perseverență pentru a lua în considerare cu atenție ce părți ale sistemului tehnologic se păstrează, abandonează sau dezvoltă și, în consecință, ce proiecte trebuie externalizate. Cu toate acestea, nu credem că are sens ca fiecare firmă parteneră să dezvolte și să mențină propriile sistem pentru a acoperi întregul lanț valoric. Acesta a fost cazul în dezvoltarea sistemelor CRM în care companiile de acum 10-15 ani și-au dezvoltat propria tehnologie. Astăzi, firmele cumpără sisteme CRM “ca servicii”. Similar, infrastructura din sectorul financiar devine un produs de-a gata, unde orice ajustări pot fi aplicate direct și creează valoare din prima zi. Este mult mai eficient și mult mai flexibil.
Cu toate acestea, industria financiară este complexă și foarte reglementată, și e posibil ca furnizorii de software să nu poată mereu să navigheze în aceste ape într-un mod rapid și eficient. De aceea, parteneriatele cu alte instituții financiare ce pot livra competența lor de bază ca servicii bancare (“Banking-as-a-service”) este o soluție foarte relevantă. O instituție financiară ce oferă servicii propriilor clienți direcți și care livrează servicii bancare este un partener care „ia propriul medicament” și deci are motivația corectă de a ține pasul în mod constant cu dezvoltarea, schimbările de reglementare etc.
Dezvoltarea este pozitivă atât pentru întregul sector, cât și pentru clienți. Parteneriatele ar putea deveni unul dintre factorii cei mai perturbatori din sectorul financiar în anii ce vin și să devină baza pentru un pas semnificativ înainte în modul în care sectorul folosește tehnologia. Atunci când băncile nu mai sunt nevoite să-și dezvolte propriile sisteme, resurse semnificative pot fi alocate pentru a livra clienților servicii și produse mai bune.
Analiză de Søren Kyhl, Global Chief Operating Officer, Saxo Bank
