Romania se afla pe ultimul loc in Europa in ceea ce priveste educatia financiara, indicatorul la care ne situam fiind de 21%, comparativ cu nivelul mediu al UE, de 52%.
In Bulgaria indicatorul este de 35% si 65% in tarile nordice
Doar unul din cinci romani are o intelegere destul de buna a produselor financiare, potrivit agentiei de rating Standard & Poor’s, fata de 1 din trei cetateni globali.
Ceea ce inseamna ca rata de educatie financiara, deci indicatorul care masoara aceasta componenta in Romania, este de 21%, fata de 52% in Uniunea Europeana, o medie la nivelul Uniunii Europene si 65% in tarile nordice.
In statele din Europa Centrala si de Est avem insicatorare ce trec de 40%: Cehia 58%, Ungaria 54%, Slovacia 48%, Polonia 42% si Bulgaria 35%”.
Romanii sacrifica viitorul in favoarea prezentului
Imbatranirea populatiei este un factor ingrijorator pentru viitorul financiar al romanilor activi din prezent, iar veniturile consumatorilor sunt semnificativ afectate de evenimente majore atunci cand ele intervin.
Si totusi, ce constientizeaza romanii unde gresesc? Sunt asumati si responsabili fata de viitorul lor financiar?
Un studiul KPMG arata ca doar 19% dintre romani economisesc pentru batranete, deloc surprinzator avand in vedere ca 4 din 10 romani nu detin un cont bancar (conform datelor publicate recent de Banca Mondiala).
Pe langa formele clasice de economisire, precum depozitele bancare, romanii au la dispozitie si asigurarile de viata, ca instrument complex care imbina atat componenta de protectie, cat si pe cea investitionala.
In prezent, ponderea asigurarilor de viata in Romania este de 20% din totalul pietei de profil, prin comparatie cu media Uniunii Europene, care se situeaza la 60%. Un roman cheltuie, in medie, 18 euro pe an pentru asigurari de viata, media in statele europene fiind de 1.300 euro pe an.
Cinci greseli pe care le fac românii când isi administreaza banii:
- NU economisesc, chiar daca stramosii vorbeau de „bani albi pentru zile negre”. Cei mai multi, cheltuiesc tot ce castiga lunar.
2. NU fac diferenţa între nevoi şi dorinţe. Un TV de 700 de lei poate sa fie o nevoie, însa unul de 1.000 de euro nu este.
3. NU isi monitorizează cheltuielile si veniturile.
4. Nu iau in calcul costurile adiacente atunci cand fac achizitii importante, precum o casa: cresterea/ platelor taxelor, fluctuatia ROBOR/ dobanzi, cheltuieli de intretinere familie, etc.
5. NU investesc decat de nevoie. Romanii incep sa investeasca la varste destul de inaintate, la bursa, pensii private, asigurari de sanatate, alte fonduri etc.
