„Comerțul internațional cu servicii este o sursă importantă de venituri în valută cu potențial de creștere”, arată Ella Kállai, Economist Șef Alpha Bank România.
În întreaga perioadă de după 2019, comerțul internațional cu servicii a fost o sursă importantă de venituri în valută pentru țările din regiune. Balanța comerțului internațional cu servicii a fost excedentară – exporturile de servicii depășind importurile de servicii. În 2022, în plus, toate țările din regiune au realizat excedente cu toate grupele mari de parteneri comerciali (zona euro, UE fără zona euro și extra UE). Dar evoluțiile față de 2021 au fost diferite.
În România, excedentul, raportat la PIB, realizat în 2022 a crescut la 4,4% de la 3,9% în 2021 revenind la nivelul din 2020 (Fig.1). Excedentul raportat la PIB în Cehia a scăzut la minimumul perioadei (1,3%), în Polonia a atins maximumul perioadei (5,6%) iar în Ungaria surplusul a revenit aproape de nivelul din 2019. Creșterea excedentului s-a datorat în principal comerțului cu țări din afara UE (extra UE).
Comerțul internațional cu servicii al României s-a diversificat în 2022, excedentul realizat cu țările din afara UE (extra UE) a crescut la 45% din total de la 33% în 2021, apropiindu-se de excedentul realizat în zona euro, care tradițional era majoritar și expunea excesiv România la ciclul economic din această zonă. În Polonia, Ungaria și Cehia extra UE este partenerul comercial principal care aduce 50%, 69% și 60% din întregul excedent al balanței comerciale cu servicii, dar doar în Polonia, excedentul realizat cu acest partener a crescut față de 2021.
Pe categorii de servicii modificări notabile față de 2021 s-au înregistrat în turism, transport, telecomunicații și IT.
Comerțul cu țările din afara UE – motorul creșterii excedentului
În România (Fig. 2) creșterea excedentului balanței turismului cu extra UE (de la 0,1% în PIB în 2021 la 0,5% din PIB în 2022) a compensat parte din creșterea deficitului cu zona euro. Pe total, deficitul balanței turismului din 2022 a ajuns la nivelul de dinaintea pandemiei datorită reluării călătoriilor vizitatorilor români către zona euro după eliminarea restricțiilor de mobilitate impuse de pandemie. În Cehia (Fig. 3) deficitul balanței turismului s-a echilibrat, deficitul balanței turismului cu UE fiind compensat de excedentul cu extra UE. În Polonia (Fig. 4) și Ungaria (Fig. 5) per total excedentul balanței turismului a crescut cu cât a crescut excedentul balanței turismului cu extra UE, în Ungaria de la 1,5% din PIB în 2021 la 1,8% din PIB în 2022, iar în Polonia de la 0,5% din PIB în 2021 la 1% din PIB în 2022.
Doar în România excedentul balanței serviciilor de telecomunicații și IT a crescut (la 1,9% din PIB de la 1,6% din PIB). Creșterea s-a datorat excedentului cu extra UE și zona euro. În cazul serviciilor de transport excedentul a crescut în România (de la 1,8% la 1,9% din PIB) pe seama excedentului cu zona euro, în Ungaria (de la 0.6% din PIB la 1% din PIB) pe seama excedentului cu țările din afara zonei euro, în Polonia (de la 1,6% din PIB la 1,9% din PIB) pe seama excedentului cu zona euro si extra UE.
Deoarece serviciile sunt un sector intensiv în muncă, este avantajoasă relocarea lor din țări cu forță de muncă scumpă în țări cu forța de muncă ieftină. Prin urmare, România cu cel mai scăzut PIB/locuitor (43% din media UE) în comparație cu țările din regiune (74% în Republica Cehă, 50% în Ungaria și 49% în Polonia din media UE) are potențial pentru creşterea în continuare a exporturilor sale de servicii şi implicit a excedentului comerţului său internațional cu servicii.
