Peisajul economic din regiunea noastră este afectat inclusiv de schimbările demografice ce par să devină un obstacol tot mai mare în calea evoluției, avertizează economiștii prezenți la SEE Property Forum. Impactul asupra economiei poate fi puternic, pe termen lung, deoarece creșterea economică depinde de creșterea productivității, iar aceasta este strâns legată de educație și o forță de muncă stabilă.
Demografia nu determină soarta creșterii economice, dar poate fi cheia potențialului de creștere, iar economiștii prezenti la dezbatere au trecut în revistă pilonii de creștere pentru o economie sănătoasă dar și perspectivele economice din 2024.
Marele test al țărilor din regiune- capacitatea de a păstra tinerii și persoanele educate
Marele test pentru majoritatea țărilor din regiune va fi capacitatea lor de a păstra tinerii și persoanele educate, pentru că pierdem populație și, dacă nu reușim să-i păstrăm acasă, vom pierde productivitatea muncii, a afirmat Péter Ákos Bod, fost președinte al Băncii Naționale a Ungariei și profesor la Universitatea Corvinus din Budapesta.
Csaba Bálint, BNR: În cazul României, emigrarea forței de muncă rămâne o provocare semnificativă
Referindu-se la preocupările demografice, Csaba Bálint, membrul Consiliului de Administrație al BNR a afirmat: „Demografia este o problemă mare, iar în cazul României, emigrarea forței de muncă rămâne o provocare semnificativă. Din păcate, nu avem modele eficiente în alte țări pentru a gestiona această problemă, iar națiunile mai dezvoltate din regiunea SEE au și ele probleme similare”.
„Pe termen lung, o economie sănătoasă trebuie să se bazeze mai întâi pe forța sa de muncă competitivă și productivă, apoi pe capital și, în al treilea rând, pe avansul tehnologic.
Privind la convergența economică din România, de la integrarea în UE, factorii care au contribuit la dezvoltarea noastră economică au fost o piață a muncii mai bună, cu mai multe locuri de muncă și o productivitate mai mare (astăzi suntem de trei ori mai productivi decât în anul 2000), instituții mai bune, acces la fonduri UE și piețe deschise, pentru a numi doar câțiva”, a mai punctat Csaba Bálint.
Ioan Nistor, BT: Vedem o integrare mai mare a populației în piața muncii și semne de încetinire a emigrației
Discutând despre tendințele forței de muncă și PIB, Ioan Nistor, Economist-șef la Banca Transilvania, este optimist deoarece datele privind migrația sunt în schimbare. „Este adevărat, avem o problemă de îmbătrânire care pune presiune pe economie, dar sunt optimist și cred că economia noastră a ajuns într-un punct în care vedem o integrare mai mare a populației în piața muncii și semne de încetinire a emigrației.”
Întrebat despre prognoza din acest an, Nistor a mai spus: „Prognoza noastră pentru PIB-ul din 2024 este de 1,8%, dar așteptăm deciziile fiscale din 2025 pentru a vedea direcția.”
Valentin Tătaru, ING: Fără o forță de muncă educată și o populație educată, nu putem merge prea departe ca economie și ca țară
Și Valentin Tataru, Economist-șef pentru Cercetare Macroeconomică la ING, avertizează asupra impactului demografic care este în strânsă corelație cu educația.
„Oamenii pleacă nu doar din cauza salariilor mici, ci și pentru că sunt dezamăgiți de sistemele de sănătate sau educație. Chiar dacă înseamnă să fiu pesimișt, spun asta: tendința demografică este clară, ne vom micșora. Dar un alt semnal de alarmă este educația – fără o forță de muncă educată și o populație educată, nu putem merge prea departe ca economie și ca țară”, a declarat oficialul ING.
Juraj Kotian, Erste: Avem urgent nevoie de oameni educați pentru a atenua riscurile tendinței de îmbătrânire
„ Demografia este un obstacol potențial în calea creșterii viitoare și mă îngrijorează că vedem mulți studenți plecând să studieze în străinătate, nu neapărat pentru că există școli mai bune acolo, ci din cauza calității slabe a școlilor de acasă. Avem urgent nevoie de oameni educați pentru a atenua riscurile tendinței de îmbătrânire. Muncitorii mai bine pregătiți vor putea să rămână angajați pentru mai mult timp și să fie mai productivi”, a spus Juraj Kotian, Șef de Cercetare Macro/Fixed Income CEE la Erste Group Bank AG.
Dorota Strauch, RBI: Inflația rămâne o preocupare, creează provocări pentru politica monetară și pentru puterea de cumpărare a românilor
România rămâne rezistentă deși a înregistrat o surpriză negativă în revizuirea creșterii economice, arată o analiză semnată de Dorota Strauch – CFA, Director pentru CEE și Economist-șef pentru Polonia la Raiffeisen Bank International AG.
„Creșterea PIB real pentru România este prognozată la 1,2% pentru 2024, recuperându-se ușor la 2,2% până în 2025. Piața muncii din România continuă să susțină cererea de consum, iar creșterea reală a salariilor este așteptată să ofere un impuls modest. Cu toate acestea, inflația rămâne o preocupare, rata medie a inflației fiind estimată la 5,6% în 2024, îmbunătățindu-se ușor la 5,3% până în 2025.
Această inflație persistentă, alimentată de creșterea salariilor și a prețurilor la servicii, creează provocări pentru politica monetară și pentru puterea de cumpărare a gospodăriilor. În ciuda acestor presiuni inflaționiste, România beneficiază de utilizarea fondurilor UE, care au sprijinit activitățile investiționale chiar și într-o perioadă de încetinire economică.
Privind spre viitor, anul 2025 este așteptat să aducă o accelerare a investițiilor, alimentată de investițiile străine directe (FID) și de utilizarea continuă a resurselor UE, ceea ce va poziționa România pentru o recuperare mai solidă”, a subliniat oficialul.
Citeste si
