Membrii Consiliului de Administrație al Băncii Naționale a României au remarcat, în cadrul celei mai recente ședințe de politică monetară, dinamica anuală în creștere neîntreruptă a creditului acordat sectorului privat, aceasta continuând să urce în teritoriul de două cifre în octombrie și noiembrie 2021, în condițiile prelungirii ascensiunii variației deosebit de înalte a componentei în lei, inclusiv cu aportul programelor guvernamentale, dar și pe fondul dinamizării ușoare a creditului în valută. ”Au fost reliefate nivelurile ridicate consemnate atât de fluxul împrumuturilor în lei acordate societăților nefinanciare, cât și de cel al creditelor pentru locuințe – doar cu ceva mai mic decât vârful istoric atins în luna septembrie. Pe acest fond, soldul creditului în monedă națională și-a accelerat creșterea, până la 19 la sută în noiembrie, iar ponderea lui în total s-a mărit la 72 la sută”, se menționează în Minuta ședinței de politică monetară a Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României din 10 ianuarie 2022.
”2021 pare că va fi cel mai bun an de după 2008 după volumul creditelor noi acordate, care ar putea fi în jur de 110 miliarde lei (107,3 miliarde lei în 2008), aproximativ 22 miliarde euro. Accelerarea creditării s-a realizat în condițiile în care rata de solvabilitate s-a menținut ridicată (23,88% în iunie 2021, 25,14% în decembrie 2020), lichiditatea amplă (indicatorul de acoperire a necesarului de lichiditate a fost 262,11% în august 2021 și 265,86% în decembrie 2020) și dobânzile la minime istorice (precum în 2017)”, este observația lui Sergiu Oprescu, Președintele Executiv al Alpha Bank România și Directorul General al Rețelei Internaționale Alpha Bank, formulată în cadrul unei declarații acordate publicației BankingNews.
Sergiu Oprescu spune că băncile vor sprijini în continuare economia prin creditele acordate, dar este esențial ca aceste credite să ajungă în sectoarele care au cel mai mare potențial de dezvoltare și creează locuri de muncă bine remunerate, și în regiunile în care decalajul față de medie este cel mai mare. ”Dacă performanța anului 2021 se va repeta în anii care urmează, sistemul bancar ar putea acorda finanțări noi semnificative în următorii cinci ani, de multipli de 3 până la 4 ori mai mari decât întreaga sumă alocată pentru PNRR. Vorbim despre finanțări bancare ce pot completa finanțările publice pentru finalizarea tuturor proiectelor PNRR la timp, dar pentru acest lucru este nevoie de o coordonare cu finanțările publice și o împărțire a responsabilităților în susținerea proiectelor de investiții PNRR”, subliniază Președintele Executiv al Alpha Bank.
Totuși, evoluția creditării din 2022 este dependentă de doi factori esențiali, care vor acționa divergent asupra activității de finanțare. Pe de o parte, inevitabila creștere a dobânzilor va genera automat o reticență din partea potențialilor debitori și, pe de altă parte, nevoia de dezvoltare a societății va alimenta apetitul companiilor și persoanelor fizice pentru împrumuturi. ”Rata dobânzii de politică monetară este în acest moment de 2,00%, în timp ce pentru cea mai mare parte din 2021 ea a fost de 1,25. Creșterea ratei dobânzii de politică monetară este de natură să frâneze presiunile inflaționiste, dar în același timp va conduce la o majorare a dobânzilor la credite, care va începe să fie vizibilă din prima parte a acestui an. Este întotdeauna dificil să surprinzi de la momentul prezent, o imagine exactă dintr-o perioadă viitoare. Logica economică simplă ne spune însă că este previzibil ca activitatea de creditare să fie afectată creșterea ratelor dobânzilor”, punctează Florin Dănescu, Președintele Executiv al Asociației Române a Băncilor, în cadrul unei opinii furnizate publicației BankingNews.
Punctul de vedere exprimat de Florin Dănescu este susținut și de François Bloch, CEO BRD – Groupe Société Générale, care evidențiază impactul pe care trendul de creștere a dobânzilor l-ar putea avea asupra evoluției creditării. ”Inflația va avea efecte și la nivelul dobânzilor, iar economia va trebui să evolueze pentru o vreme într-un mediu de dobânzi mai ridicate. Efectele vor exista și la nivelul costului muncii și rămâne de văzut dacă indivizii și gospodăriile din România vor mai fi dispuse să consume la fel cum au făcut-o până acum, ceea ce aduce un semn de întrebare în privința ritmului de creștere a creditării”, susține François Bloch, într-o declarație acordată BankingNews.
Și Mihaela Bîtu, Directorul General al ING Bank România, evocă o serie de provocări care ar putea perturba activitatea de finanțare în 2022. ”Sectorul bancar românesc a navigat cu succes prin incertitudinea și provocările ultimilor doi ani, marcați de criza pandemică. Din păcate, nu ne așteptăm ca anul 2022 să fie foarte diferit din această perspectivă, nefiind deloc exclus să fim confruntați cu noi valuri ale pandemiei. Spre deosebire de anii precedenți, avem însă și o inflație la un nivel ridicat, în intervalul 7-8%, ceea ce a determinat și demararea ciclului de creștere a ratelor de dobândă în 2021. Acest lucru generează ramificații destul de ample în economie și va pune presiune pe bugetele companiilor și ale persoanelor fizice deopotrivă. Observăm deja o încetinire a ritmului de creștere a portofoliului de credite, în vreme ce lichiditatea adusă de economiile populației este în creștere. Desigur, în vremuri incerte apare ca naturală o abordare mai prudentă a clienților. Sunt convinsă că băncile vor continua să dea dovadă de responsabilitate și că vor căuta să găsească soluții constructive împreună cu clienții, astfel încât să îi sprjine pe aceștia în a-și realiza planurile de dezvoltare sau planurile de viață”, explică Mihaela Bîtu pentru BankingNews.
Dincolo de aspectele care pot influența în sens negativ evoluția creditării, există totuși și motive de optimism. Gyula Fatér, Directorul General al OTP Bank România, vorbește despre perspective bune de majorare a finanțării, susținute de orientarea puternică a economiei românești pentru investiții și proiecte interesante. ”Industria bancară locală are o poziție bună în acest moment, iar în 2022, pentru a depăși situația generală și a limita efectele pandemiei, ar trebui să continue aceeași tendință pe care a urmat-o în 2021. Ceea ce înseamnă finanțarea economiei locale. Avem un sistem puternic și flexibil, care are resursele pentru a sprijini redresarea economică și vedem o orientare puternică pentru investiții și proiecte locale interesante, prin parteneriate de finanțare pe termen lung. Piața are perspective bune de creștere atât pentru activitățile de creditare, cât și pentru cele de economisire, în aceeași măsură pentru companii, cât și pentru persoane fizice, având în vedere că România are un nivel scăzut al volumului de credite raportat la PIB. Unul dintre cele mai reduse din Uniunea Europeană”, precizează Gyula Fatér, într-o declarație acordată publicației BankingNews.
La rândul său, Gabriela Nistor, Directorul General Adjunct Retail Banking de la Banca Transilvania, se arată optimistă în privința activității de finanțare din acest an. ”Pentru 2022 ne așteptăm la continuarea ciclului de creditare a persoanelor fizice cu ritmuri anuale robuste. Sunt perspective favorabile pentru investițiile productive, cu implicații pozitive pentru climatul pieței muncii. Din ce vedem, la capitolul evoluție a creditării retail la nivelul sistemului bancar, în 2022 estimăm o creștere de peste 9%”, subliniază Gabriela Nistor, într-un interviu acordat BankingNews.
Constinurea trendului de creștere a creditării în 2022 este anticipată și de Dana Dima, Vicepreşedintele Executiv Retail şi Private Banking BCR. ”Anul 2022 va rămâne în continuare unul plin de provocări. Ne așteptăm ca piața să înregistreze în continuare creșteri, atât pe zona creditelor de consum, cât și pe cea a creditelor ipotecare, generate, în principal, de avansul pieței imobiliare. Privim și gestionăm aceste creșteri cu responsabilitate și prudență, având în vedere condițiile economice de piață și previziunile economice”, susține Dana Dima, într-o opinie transmisă BankingNews. De altfel, BCR mizează pe un avans al creditării de peste 11% în 2022. Practic, BCR se așteaptă ca saltul portofoliului de credite retail să fie susţinut de avansul creditelor de consum, cu 16,2%, şi al creditelor ipotecare, cu 8,4%. Și pentru portofoliul de credite corporate, BCR anticipează un avans de două cifre.
