Asociatia Romana a Bancilor isi exprima, prin vocea presedintelui executiv, Florin Danescu, speranta ca Tribunalul Specializat Bucuresti va deveni operational cat mai curand si va avea competenta de a solutiona litigiile avand ca obiect clauzele abuzive din contractele incheiate intre profesionisti si consumatori, iar hotararea Tribunalului Specializat din Bucuresti va fi supusa apelului la sectia civila a Curtii de Apel Bucuresti.
Florin Danescu vorbeste, in cadrul unui amplu interviu acordat publicatiei online www.bankingnews.ro, despre prioritatile si provocarile Asociatiei Romane a Bancilor din acest an, despre previziunile privind activitatea institutiilor de credit din Romania si despre potentialul impact pe care-l pot genera numeroasele propuneri legislative (insolventa, falimentul personal, restructurarea creditelor- electoRATA, convertirea monedei imprumuturilor etc.) asupra bancilor.
Totodata, presedintele executiv al Asociatiei Romane a Bancilor atrage atentia asupra faptului ca ”suntem in situatia in care vocile din economie solicita credite si, in unele cazuri, aceleasi voci vorbesc de protectia clientilor si aduc in discutie o serie de propuneri legislative care afecteaza disciplina de creditare si disciplina financiara”.
– Cum se prezinta sistemul bancar romanesc in momentul de fata si care sunt previziunile de dezvoltare pentru 2014?
– Constrangerile de reglementare existente la nivel european privind creditarea, inclinatia spre economisire, reticenta in contractarea de noi credite pe fondul lipsei increderii in evolutia economiei in criza si restructurarea portofoliilor bancilor au determinat ca raportul credite/depozite din sistemul bancar sa se apropie la numai un pas de nivelul de echilibru, coborand la 101%. Realitatea este ca plaja de clienti bancabili s-a ingustat si bancherii au ajuns in ipostaza in care „alearga” dupa clientii altor banci, dupa clientii buni orientati spre business daca ne referim la companii.
Nivelul intermedierii financiare este plasat undeva la 35%, exprimat ca pondere a creditului neguvernamental in PIB, in scadere de la pragul de 40% inregistrat in 2011. In acelasi timp, rata de economisire este in crestere fiind plasata la nivelul anului 2013 la 25% ca pondere in PIB, de la 21, 6% in 2012, potrivit datelor BNR.
Cresterea ponderii ratei de economisire in PIB reflecta o incredere constanta in ceea ce priveste plasamentele. De altfel, la nivel mondial increderea consumatorilor in sectorul bancar este in crestere. Avansul economisirii interne a compensat reducerea finantarilor de la bancile mama de la 20,3 miliarde euro in sold la 2011 la 13,4 miliarde euro in sold in luna ianuarie 2014. Asistam la un proces ordonat de dezintermediere financiara. Plasamentele trebuie sa fie rentabile, altfel finantarea pleaca acolo unde gaseste o fructificare mai buna.
Sistemul bancar a marcat trei ani consecutivi de pierderi in perioada 2010- 2012, in anul 2013 fiind inregistrat un profit, am putea spune modic. Vorbim de un rezultat net de 110 milioane de euro in conditiile in care bancile au intermediat prin credite echivalentul unei treimi din PIB. Institutiile de credit au absorbit pierderile economiei reale, ale celor care au incercat fara succes sa se dezvolte prin creditare.
Provocarile de ordin legislativ si deteriorarea mediului economic – insolventa, reducerea activitatii companiilor, impactul concedierilor si al reducerii salariilor asupra capacitatii de rambursare a creditelor, episoadele de depreciere rapida a leului in raport cu valutele straine – au condus la cresterea ratei creditelor neperformante.
Rata creditelor neperformante s-a plasat la 21,87% la finele lunii decembrie 2013. Gradul de acoperire a creditelor neperformante cu provizioane IFRS si filtre prudentiale se mentine confortabil (89,5%, in august 2013), fiind printre cele mai ridicate niveluri comparativ cu tarile din regiune. Rata de solvabilitate s-a mentinut la un nivel adecvat, de 15,02% in decembrie 2013. Pe de alta parte, toti acesti indicatori de siguranta costa. Tensiunea generata de neperformanta unor portofolii a inceput sa scada usor la unele banci. In momentul in care firmele vor ajunge sa se bucure de o anumita stabilitate a pietei, probabil vom vedea si stabilizarea portofoliilor.
Ne asteptam ca rata creditelor neperformante sa scada cu cateva puncte procentuale dupa ce bancile vor proceda la eliminarea din bilant a creditelor neperformante (write off) pentru care nu exista asteptari rezonabile de recuperare dar care sunt integral provizionate, in baza politicilor contabile ale bancilor agreate cu auditorii externi. Potrivit datelor BNR, creditele neperformante acoperite integral de provizioane se cifreaza la 6 miliarde lei, iar rata creditelor neperformante ajustata ar fi de 17,41%. Sectorul bancar s-a dovedit a fi rezilient pe perioada crizei fiind bine capitalizat. De la debutul crizei, numarul bancilor a ramas relativ constant, desi am asistat la anumite vanzari de portofolii si chiar exituri acolo unde activitatea nu era deja consolidata. Probabil vom mai asista la astfel de miscari determinate si ca impact al reglementarilor europene pe care bancile trebuie sa le aplice. In termeni de profitabilitate si evolutie a creditarii perspectiva este una pozitiva.
Anul agricol bun si cresterea exporturilor au condus la o crestere economica de 3,5% in 2013 si pentru acest an ma astept ca Produsul Intern Brut sa inregistreze un avans de 2% determinat atat de cererea externa si de revenirea treptata pentru cererea interna. La nivelul sistemului bancar, este asteptata o impulsionare a creditarii in moneda nationala si ar fi de dorit sa asistam si la revenirea increderii.
– Cum comentati problema clauzelor abuzive si verdictele contradictorii date de Instantele din intreaga tara in cazul proceselor intentate de clienti impotriva bancilor, care ofera solutii diferite pentru acelasi tip de speta?
– ARB nu s-a opus si nu se opune ca instantele de judecata sa analizeze si sa se pronunte asupra caracterului abuziv al unei clauze in baza prevederilor Legii nr. 193/2000. Ceea ce pune comunitatea bancara in discutie este noua prevedere introdusa in Legea 193/2000 potrivit careia instanta in cazul in care constata existenta clauzelor abuzive in contract obliga prestatorul sa modifice toate contractele in curs de executare, care nu sunt deduse judecatii. Problema este ca se ajunge ca o prevedere din contract care era conforma cu legislatia/reglementarile de acum cinci ani, spre exemplu, sa fie declarata astazi abuziva.
Ne exprimam speranta ca Tribunalul Specializat Bucuresti sa devina operational cat mai curand si sa aiba competenta de a solutiona litigiile avand ca obiect clauzele abuzive din contractele incheiate intre profesionisti si consumatori, iar hotararea Tribunalului Specializat din Bucuresti sa fie supusa apelului la sectia civila a Curtii de Apel Bucuresti. Costurile nu sunt numai de ordin material ci afecteaza si imaginea sistemului bancar si intentiile investitorilor.
– Guvernatorul Mugur Isarescu a vorbit in mai multe randuri despre faptul ca bancherii ar trebui sa se apropie mai mult de clienti, sa puna mai mult accent pe consultanta si pe parteneriat cu clientii. Care este pozitia Asociatiei Romane a Bancilor fata de aceasta opinie si cum privesc si administreaza bancile problema vidului de imagine si de incredere al societatii fata de comunitatea bancara?
– ARB este favorabila ideii de apropiere si de concentrare a atentiei catre client si de crestere a constientizarii. Procesul de educatie financiara este unul complex care se desfasoara pe termen lung si la care trebuie sa participe toti plecand de la scoala si continuand cu institutiile din domeniul financiar bancar. Educatia financiara promoveaza o relatie echilibrata intre clienti si banci, la nivel micro, iar la nivel macro clientii bancari educati asigura stabilitatea sistemului. Impactul pe termen lung al promovarii educatiei financiare consta in reducerea numarului persoanelor excluse social, consumatori informati sistematic si protejati, schimbarea mentalitatii romanilor in privinta banilor tinuti „la saltea”, cresterea surselor de creditare care vor contribui la dezvoltarea economica a Romaniei si, implicit, la stabilitatea sistemului bancar.
Asociatia Romana a Bancilor si Fondul National de Garantare a Creditelor pentru intreprinderile Mici si Mijlocii au lansat un program de informare la nivel national dedicat intreprinderilor Mici si Mijlocii „Parteneriate potrivite pentru finantari inteligente” ce vizeaza cresterea gradului de accesare a finantarilor si a garantiilor in actualul context economic. Obiectivul programului consta in cresterea contributiei sectorului financiar bancar la dezvoltarea activitatii IMM-urilor din Romania prin creditare si garantare care sa conduca la revirimentul economiei Romaniei. Vorbim aici de aproprierea fata de client, de intelegerea dificultatilor prin care trec actorii economiei. Programul prevede organizarea unei serii de zece seminarii la nivel national, in perioada 2013 – 2014, in principalele orase ale tarii la care estimam ca vor participa peste 1.000 de reprezentanti ai IMM-urilor si functionari bancari.
Comunitatea bancara continua sa sustina initiativele care promoveaza activitatea, finantarea si garantarea creditelor acordate clientilor de talie mica si mijlocie, fiind preocupata de reducerea impactului negativ al reglementarilor asupra creditarii IMM-urilor. ARB continua sa fie vocea principalului finantator al economiei pentru a evita ca provocarile precum riscul de credit, reglementarea Basel III si contextul international dificil sa conduca la constrangeri si mai ample pentru mediul de business din Romania.
– In ultima vreme, Banca Nationala a transmis bancilor – fie public, fie prin intermediul unor circulare – o invitatie la transparenta in relatia cu clientii. Cum priveste Asociatia Romana a Bancilor problema transparentei institutiilor de credit in fata consumatorilor de servicii si produse bancare?
– Transparenta este un atribut necesar in desfasurarea activitatii economice. Asistam la o serie de reglementari europene care impun o mai mare transparenta in activitatea de creditare si nu numai. Constangerea prin reglementare este insuficienta fara o informare corespunzatoare, astfel ca educatia financiara si implicit constientizarea tind sa castige prioritate, abordarea proactiva fiind de altfel si pe ordinea de zi a intalnirilor G20.
– Cand isi va reveni creditarea si ce fac bancile in acest sens?
– Institutiile de credit sunt interesate sa sustina economia cu credite. In acelasi timp, bancile au responsabilitatea milioanelor de deponenti. O economie capitalista nu se poate dezvolta fara un sistem bancar stabil si solid care sa-si exercite rolul de finantator al economiei. Sectorul bancar din Romania finanteaza preponderent economia romaneasca, asigurand aproximativ 92% din totalul finantarilor acordate de sistemul financiar. La fel, un sistem bancar nu poate performa si indeplini in totalitate rolul daca economia nu este sanatoasa si daca actorii economiei reale exercita presiune pe bilanturile institutiilor de credit.
Principalele provocari la adresa stabilitatii financiare raman riscul de credit si riscul unei evolutii dezordonate a finantarii externe. Pana in prezent, expunerea bancilor-mama fata de filialele lor din Romania s-a diminuat in mod ordonat. O provocare o reprezinta adaptarea grupurilor financiar bancare la cerintele de solvabilitate si lichiditate impuse de prevederile Basel III, care ar putea conduce la restrangerea expunerilor si schimbarea modelului de business. Grupurile financiare internationale si-ar putea restrange operatiunile pe anumite piete pentru a se adapta noilor cerinte. Transpunerea in legislatia nationala a recomandarilor Comitetului European de Risc Sistemic privind restrictionarea creditarii in valuta pe zona populatiei cat si pe zona IMM-urilor a determinat bancile sa se orienteze spre creditarea in moneda nationala. Banca Nationala a Romaniei a relaxat gradual tabloul de politica monetara, iar bancile au urmat treptat trendul de reducere a dobanzilor. Ajustarea graduala, amplitudinea si modalitatea de cadentare a deciziilor de reducere a dobanzilor practicate de bancile comerciale atat la credite cat si la depozite, ca efect de transmisie a deciziilor de politica monetara, sunt corelate si cu ritmicitatea de actualizare in bilanturilor institutiilor de credit. Diminuarea dobanzilor la care se pot imprumuta clientii nu schimba insa eligibilitatea clientilor.
Bancile urmeaza treptat trendul de reducere a dobanzilor. Scaderea continua de catre Banca Nationala a Romaniei a nivelului dobanzii de politica monetara corelata cu un nivel ridicat al lichiditatilor pe piata monetara inclusiv ca efect al reducerii de catre BNR a nivelului rezervelor minime obligatorii va crea premisele unei dinamici pozitive a creditarii. Ma astept ca programele guvernamentale pe zona de garantii sa fie pe deplin utilizate, iar IMM sa completeze astfel necesarul de garantii pe care institutiile de credit il solicita la acordarea imprumutului in baza reglemementarilor ce le guverneaza activitatea.
Economia nationala trebuie sa beneficieze de avantajul semnificativ al unei mai bune absorbtii a fondurilor europene, astfel ca bancile sunt pregatite sa cofinanteze proiectele din fonduri europene. Se analizeaza implicarea sistemului bancar in atragerea fondurilor europene, astfel incat pe langa prefinantarea contractelor si efectuarea platilor catre beneficiari, o atentie deosebita sa fie acordata de banci si procesului de analiza a eligibilitatii clientilor, de selectie si evaluare a proiectelor depuse pentru contractarea de finantari europene. Pe zona creditarii persoanelor fizice, probabil ca tot creditul ipotecar va asigura cresterea.
Ieftinirea creditelor a impus ca bancile sa reduca si dobanzile la depozitele atrase. Bancherii sunt interesati sa mai reduca din mismatch-ul de maturitate intre banii atrasi in depozite si cei acordati cu titlu de imprumut. Bancherii vor sa impinga depozitele pe maturitati mai lungi, incurajand economisirea cu scadente cat mai mari. Putem vorbi si de o tendinta europeana prin care oamenii isi depun banii in depozite in special pentru siguranta si mai putin pentru castig.
– Care sunt principalele provocari ale Asociatiei Romane a Bancilor in acest an?
– Prioritatile ARB vizeaza sprijinirea eforturilor sectorului bancar de crestere a eficientei si imbunatatirii serviciilor pentru clienti. Prin eliminarea provocarilor aduse sistemului bancar, in special de ordin legislativ, consumatorii vor putea beneficia de servicii bancare la preturi mai competitive si companiile din Romania vor putea concura cat mai eficient posibil pe pietele externe.
Insolventa companiilor este contabilizata in bilanturile bancilor cu o pondere de 10% din creditul neguvernamental. Efectele generate de aplicarea legii insolventei au determinat comunitatea bancara sa inainteze o serie de propuneri de modificare si sa solicite organizarea unei baze de date care sa contina date privind companiile si, in masura in care este dovedita reaua credinta, cu administratorii care au abuzat de prevederile legale in vigoare pe zona insolventei.
Comunitatea bancara ramane preocupata de consecintele cresterii semnificative a impactului masurilor de reglementare europeana care se au in vedere. Un element cheie pentru pastrarea stabilitatii sistemului bancar este mentinerea disciplinei financiare. Prioritatile industriei bancare din Romania, contrangerile de reglementare impuse la nivel european si explicitarea situatiilor punctuale sunt permanent pe agenda ARB.
Blocajele si excesele produse de insolventa companiilor, provocarile legale si practice in recuperarea creantelor, legislatia privind clauzele abuzive, reglementarile in materie de creditare a persoanelor fizice si juridice si masurile privind asigurarea stabilitatii sistemului bancar romanesc sunt subiectele majore de discutii cu autoritatile romane sau cu partenerii externi ai Romaniei.
Cu cat reglementarile europene in materie de creditare sau de consolidare a bazelor de capital sunt mai restrictive, impactul asupra revirimentului economiilor nationale este mai vizibil, cele mai afectate fiind statele in care sistemul bancar finanteaza preponderent economia, cum este de altfel situatia Romaniei.
– Cum priveste Asociatia Romana a Bancilor tavalugul de propuneri legislative (insolventa, falimentul personal, restructurarea creditelor- electoRATA, convertirea monedei imprumuturilor etc.) care fac referire la activitatea institutiilor de credit? Ce efecte au discutiile aduse in spatiul public despre aceste proiecte de lege asupra activitatii bancilor din Romania si care va fi influenta efectiva asupra institutiilor de credit daca aceste acte normative ar fi aprobate?
– Riscul initiativelor legislative care afecteaza disciplina financiara este egal cu riscul neincrederii si al perceptiei negative a investitorilor asupra economiei. ARB depune eforturi pentru eliminarea barierelor inclusiv de ordin legislativ in desfasurarea activitatii bancare, astfel incat sectorul bancar sa fie si mai in masura sa sprijine clientii sai si sa contribuie la prosperitate si crearea de locuri de munca.
Recastigarea increderii actorilor din mediul de business nu poate veni fara intarirea disciplinei financiare. Ar trebui evitata orice propunere legislativa care afecteaza disciplina de creditare si unde aplicabilitatea legii depinde de buna credinta, mai ales acum cand economia are nevoie de stabilitatea sistemului bancar si de resurse pentru creditare. Argumentele in favoarea legiferarii unei situatii, cum este spre exemplu cea a insolventei persoanelor fizice, trebuie sa fie insotite de un studiu riguros care sa tina cont de particularitatile economiei romanesti care sa arate impactul pe care il produce. Nu trebuie inteles ca ne impotrivim „din oficiu” la anumite propuneri legislative, dar bancile sunt constiente de riscurile si presiunile pe care le-ar putea provoca acestea.
O eventuala reglementare legislativa trebuie sa faca obiectul unei proces temeinic, care sa aiba la baza o cercetare riguroasa si aportul tuturor entitatilor implicate (Banca Nationala a Romaniei, Ministerul Justitiei, Ministerul Finantelor Publice, Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor si Asociatia Romana a Bancilor), iar elaborarea sa sa nu fie influentata de presiuni sau de constrangeri de timp.
Suntem in situatia in care vocile din economie solicita credite si, in unele cazuri, aceleasi voci vorbesc de protectia clientilor si aduc in discutie o serie de propuneri legislative care afecteaza disciplina de creditare si disciplina financiara. Vorbim de incredere. Cum ar putea convinge bancherul un actionar sa continue sa investeasca bani intr-o economie cand vede ca 21,7% din creditele date nu mai sunt performante si ca se continua presiunile ca legislatia sa-i fie defavorabila? Orice presiune pusa pe activul bancilor afecteaza echilibrul si decizia de alocare de capital si de finantare pentru creditare. De fapt, afecteaza intreaga economie. Actul legislativ ar trebui sa puna in centrul atentiei si interesele economiei romanesti, care inseamna interesul fiecarui cetatean din Romania.
