Pilonul II de pensii private obligatorii din România a aniversat în cursul lunii mai 2023 primii 15 ani de activitate, cu rezultate investitionale remarcabile. După 15 ani de funcționare (20 mai 2008 – 22 mai 2023), fondurile de pensii private obligatorii au ajuns la un număr total de peste 8 milioane de participanți, în timp ce activele nete aflate în administrare au depășit 107,7 miliarde RON (cca. 21,6 mld. EUR), un maxim istoric pentru sistem.
15 ani de activitate= 84,2 miliarde de lei contribuţii brute colectate ➡️ 107,7 miliarde de lei active nete administrate
Pilonul II a colectat în acești 15 ani contribuții brute totale în valoare de 84,2 miliarde de lei (16,9 miliarde EUR) și a realizat plăți totale în valoare de peste 1,4 miliarde de lei către un număr total de cca. 108.000 de beneficiari (participanți și moștenitori). De la lansarea sistemului și până în prezent, randamentul mediu anualizat al fondurilor de Pilon II a fost de 7,41%, comparativ cu o rată medie anuală a inflației de 4,38% pentru aceeași perioadă. În termeni monetari, câștigul total realizat de fondurile de pensii în beneficiul românilor, net de toate comisioanele, este de 24,85 de miliarde de lei (5 miliarde de euro).
Mihai Bobocea: Avem recuperate în totalitate scăderile din 2022. Putem sărbători aniversarea unei povești de succes, care, din păcate, nu a fost utilizată la nivelul planificat inițial
„La 15 ani de la lansarea pensiilor private obligatorii, în 2023 vedem dovezile rezilienței sistemului. Pe de o parte avem recuperarea în totalitate a scăderilor din 2022 cauzate de evoluțiile negative ale titlurilor de stat și burselor, iar pe de altă parte, o accelerare semnificativă a plăților în primul trimestru al acestui an, care sunt cu 58% mai mari decât în perioada similară a anului trecut. După 15 ani, putem sărbători aniversarea unei povești de succes, care, din păcate, nu a fost utilizată la nivelul planificat inițial”, a precizat Mihai Bobocea, purtătorul de cuvânt al APAPR.
În prezent, Pilonul II a ajuns la cel mai redus nivel de comisioane din întregul sau istoric, extrem de competitiv inclusiv prin comparație cu sistemele similare. În 2022, nivelul mediu anual de comisionare la nivelul întregului sistem a fost de 0,36% din activul mediu anual, indice de cost calculat conform practicilor internaționale.
Prin existența Pilonului II, România este aliniată la cele mai bune practici europene și internaționale. În UE și OCDE, cel puțin jumătate din țări au pensii private obligatorii
O simplă analiză legislativă și a rapoartelor de specialitate emise de Comisia Europeană și Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) arată că toate statele dezvoltate (țările membre UE și OCDE) au sisteme de pensii private, iar unele funcționează de mai bine de un secol. În cel puțin jumătate dintre aceste state există fonduri de pensii private obligatorii, cu care cele din Romania se aseamănă foarte mult ca mod de funcționare.
13 din 27 de state UE au sisteme de pensii private obligatorii sau semi- obligatorii
În Uniunea Europeană, 13 din cele 27 de state membre au sisteme de pensii private obligatorii sau semi- obligatorii: Bulgaria, Croația, România, Danemarca, Estonia, Finlanda, Letonia, Lituania, Slovacia, Slovenia, Polonia, Olanda, Suedia. În toate celelalte 14 state UE funcționează sisteme de pensii private voluntare.
În OCDE, organizație la care Romania este candidat pentru a deveni stat membru, 22 din cele 38 state membre au sisteme de pensii private obligatorii sau semi-obligatorii. Sisteme de pensii private obligatorii există în Australia, Chile, Costa Rica, Columbia, Danemarca, Finlanda, Islanda, Israel, Letonia, Mexic, Olanda, Norvegia, Suedia, Elveția. Sisteme de pensii private cu caracter semi-obligatoriu există în Estonia, Lituania, Slovacia, Slovenia, Polonia, Turcia, Marea Britanie, Noua Zeelandă. În unele cazuri, angajatorii sunt obligați să-și înroleze automat salariații în fonduri de pensii private, cu posibilitatea acestora de a renunța în anumite condiții. În alte cazuri, obligativitatea vizează doar anumite categorii de salariați (ex: sectorul public, profesiile cu condiții grele de muncă, profesiile liberale, etc.). În toate celelalte 16 state OCDE funcționează sisteme de pensii private voluntare.
Având în vedere lansarea tardivă comparativ cu celelalte țări din Europa Centrale și de Est, fondurile de Pilon II din România sunt încă extrem de subdezvoltate conform standardelor europene și internaționale.
Activele nete administrate de fondurile de pensii private de Pilon II din România reprezintă azi doar 6,8% din PIB-ul estimat la nivelul anului 2023, comparativ cu o medie de circa 67% din PIB la nivelul statelor membre OCDE (statistici din 2021, cele mai recente disponibile) – cu alte cuvinte, Pilonul II din România este de zece ori mai puțin dezvoltat decât sistemele similare din statele membre OCDE. Surse: EU Pension Adequacy Report 2021, OCDE Pension Markets in Focus 2022, OCDE Pensions at a Glance 2021.
Românii își doresc pensii duble față de ce poate oferi statul în prezent, deși nu economisesc pe cont propriu. Pilonul II este singura sursa de acumulare pe termen lung pentru majoritatea populației
Nivelul de economisire pe termen lung al populației României este în prezent extrem de redus, cu implicații majore asupra nivelului de trai la pensionare. Potrivit unui sondaj de opinie derulat în toamna lui 2022 de institutul de cercetare sociologică ISRA Center la solicitarea APAPR, românii își doresc pensii duble față de ce poate oferi în prezent sistemul de pensii de stat, deși majoritatea covârșitoare a populației nu economisește și recunoaște că nu are niciun ban pus deoparte în vederea pensionării.
La întrebarea „care credeți că este valoarea unei pensii decente cu care să vă descurcați”, valoarea medie a răspunsurilor a fost de 3.650 de lei, nivel mai mult decât dublu față de 1.736 lei, cât este pensia medie de stat din sistemul contributiv (sursa: Casa Națională de Pensii Publice, octombrie 2022). La momentul sondajului, doar circa 7% dintre pensionarii din sistemul public încasau o pensie lunară mai mare de 3.650 de lei (estimare bazată pe datele publice ale CNPP).
83% dintre români spun că nu economisesc nimic pe cont propriu în vederea pensionării.
55% dintre români se tem că statul nu va putea să le asigure o pensie decentă, în timp ce doar 37% au încredere că statul român nu va avea nicio problemă cu plata pensiilor. Tot 55% spun că nu le este clar ce pensie vor primi de la stat, pentru că nivelul depinde de factorul politic, relevă cercetarea sociologică a ISRA Center.
Una dintre principalele concluzii ale sondajului de opinie a fost că Pilonul II de pensii private reprezintă singura sursa de acumulare financiară în vederea pensionării pentru o pondere covârșitoare a populației României, în special în zona celor cu venituri sub Contribuția Pilonului II la dezvoltarea piețelor financiare, finanțarea economiei şi a statului român
Al doilea beneficiu major al existenței Pilonului II de pensii private este dezvoltarea semnificativă a piețelor financiare locale. Peste 90% din activele fondurilor de pensii de Pilon II sunt investite în România, contribuind la finanțarea datoriei publice, la creșterea economică și la crearea de locuri de muncă. În prezent, fondurile de pensii private de Pilon II sunt principalul investitor instituțional din țară.
La Bursa de Valori de la București, fondurile de pensii de Pilon II au o prezență puternică, cu plasamente de aproape 5 miliarde EUR, adică aproximativ un sfert din acțiunile tranzacționate liber, respectiv din lichiditatea pieței. Peste 30 de companii românești beneficiază de finanțare grație implicării Pilonului II, iar instituțiile pieței au avut de câștigat în tot acest timp, odată cu creșterea calității guvernanței corporative. De asemenea, prin achizițiile de titluri de stat, fondurile de pensii private de Pilon II printre cei mai mari finanțatori ai datoriei publice a României, alături de sistemul bancar. Fondurile de pensii deţin circa 9% din datoria publică a României.
Priorităţi şi concluzii
În primii 15 ani de funcționare, Pilonul II de pensii private și-a gestionat cu deplină responsabilitate rolul economic și social. Fondurile de pensii au înregistrat câștiguri aproape duble față de nivelul inflației pentru români, finanțând în același timp companiile și economia, dar și statul roman. Nivelul plăților realizate către participanți și moștenitori crește de la an la an, suplimentând pensia din sistemul de public. Uitandu-ne spre viitor, Planul National de Redresare și Reziliență (PNRR), derulat de Guvernul României în parteneriat cu Uniunea Europeana, reprezintă cea mai puternică ancoră de stabilitate și dezvoltare pentru Pilonul II de pensii private. De aceea, reformele cuprinse în PNRR și care vizează Pilonul II atât direct, cât și colateral, reprezintă cele mai importante direcții de urmat.
Contribuția la Pilonul II va crește la 4,75% începând cu 1 ianuarie 2024
Prioritatea o constituie creșterea contribuției aferente Pilonului II la 4,75% începând cu 1 ianuarie 2024, măsură deja adoptată în legislație, apoi cât mai rapid la 6%, nivelul avut în vedere la startul sistemului. În același timp, este importanta reintegrarea în sistem a salariaților din construcții, agricultură și industria alimentară, care în prezent sunt exceptați de la obligația contribuției la Pilonul II până în 2028 și care, din acest motiv, își vor vedea pensiile private diminuate.
De asemenea, continuarea digitalizării operațiunilor și interacțiunii dintre administratori și participanți, precum și flexibilizarea restricțiilor investitionale pe termen mediu și lung reprezintă alte direcții prioritare în dezvoltarea Pilonului II de pensii.
