Şeful misiunii FMI pentru România, Kees Martijn, a susţinut miercuri, la sediul BNR, o conferinţă de presă la finalul consultărilor cu autorităţile române. Fondul Monetar Internaţional estimează o creştere economică de 2,3% pentru România în acest an şi un deficit bugetar de 6% din PIB şi recomandă autorităţilor de la Bucureşti reforme adiţionale care să reprezinte 2% din PIB.
FMI: Pachetul fiscal adoptat recent de Guvern este un pas în direcţia potrivită, dar este nevoie şi de alte reforme
Potrivit FMI, cifrele nu arată bine, iar măsurile fiscale adoptate de Guvern vor pune presiune pe companii, vor putea influența inflația. Instituţia financiară internaţională menţionează că taxa pe cifra de afaceri impusă băncilor şi marilor companii pune o povară incorectă asupra companiilor cu marje reduse şi ar putea reduce intermedierea financiară.
Potrivit FMI, România va avea un deficit de 6%, mult peste cel asumat de 4,4%. Iar pentru anul viitor, intr-un scenariu de bază, deficitul va fi de 5%.
Potrivit sursei citate, pachetul fiscal adoptat recent va duce la un deficit bugetar de 5% din PIB în 2024, însă va fi nevoie de noi ajustări pentru că, aşa cum s-a convenit cu Comisia Europeană, deficitul trebuie să scadă sub 3% din PIB.
Insă, acest deficit „nu va putea fi atins anul viitor, fără un alt pachet de măsuri fiscale”, a precizat Kees Martijn. Totodată, deficitul mare va aduce implicit dobânzi mari pentru împrumuturile statului, spune șeful FMI.
„Alte reforme în ceea ce priveşte taxele sunt necesare pentru a creşte veniturile, eficienţa şi corectitudinea. O creştere a veniturilor de peste 2% din PIB în afara celor aduse de pachetul fiscal recent va fi necesară în următorii doi ani”, subliniază FMI.
Mesaj către BNR: Relaxarea monetară poate apărea după scăderea inflației, a punctat Kees Martijn
BNR ar trebui sa aiba o abordare atentă la inflație, arată oficialul FMI, încât inflatia sa intre in tinte pana la final 2025.
„Angajamentul Bancii Nationale de a mentine dobanda cheie pana in 2024 este bine venită. Dacă creste inflația de bază, BNR ar trebui sa crească dobânzile”, a mai spus Kees Martijn.
Şeful misiunii FMI în România a precizat că discuţiile cu Banca Naţională a României au relevat faptul că sistemul monetar este „sănătos” şi „stabil”.
Potrivit FMI, rata inflaţiei va scădea de la 7% la 4% la finalul anului 2024, însă rămâne peste ţinta Băncii Naţionale a României.
Ce așteptări au bancherii de la ședința BNR
În ședința din 5 octombrie, economiștii din bănci se așteptă ca BNR să mențină rata de politică monetară neschimbată la 7%. Mai mult, există analize care arată că dacă Banca Națională nu sesizează probleme privind perspectiva de scădere a inflației, rata cheie va rămâne neschimbată până ]n ședința din luna mai 2024.
FMI în România
Echipa Fondului Monetar Internaţional, condusă de Jan Kees Martijn, s-a aflat la Bucureşti în perioada 25 septembrie – 4 octombrie 2023, pentru analiza anuală a economiei româneşti în baza Articolului IV. Astfel de consultări au loc periodic cu toate statele membre FMI.
Echipa FMI a discutat cu autorităţile române despre politicile economice în cadrul unor întâlniri cu reprezentanţi ai Ministerului Finanţelor, ai Băncii Naţionale a României şi ai altor agenţii guvernamentale. Totodată, experţii instituţiei financiare internaţionale au avut întâlniri cu reprezentanţi ai sectorului privat şi ai organizaţiilor neguvernamentale.
Stire in curs de actualizare…
