Stabilirea unui nivel crescut al avansului la credite reprezintă un efect direct al eliminării de către Legea dării în plată a tuturor garanțiilor aferente creditului, cu excepția ipotecii imobiliare, și corespunde regulilor unei practici bancare prudente, precizează, marți, Banca Națională a României, într-un comunicat de presă, remis Agerpres.
„În cadrul emisiunii După 20 de ani difuzată de ProTV în data de 06.03.2016, cu privire la aspecte ce conduc la mărirea avansului de către instituțiile de credit, domnul Bogdan Olteanu, viceguvernator al BNR, a avut în vedere Legea nr. 29/2015 de aprobare a OUG nr. 113/2013, act normativ care transpune Directiva Europeană privind cerințele de capital (CRD IV). Prin urmare, reprezentantul BNR nu a făcut referire la așa numita ‘lege bail-in’ (în fapt Legea nr 312/2015 privind redresarea și rezoluția instituțiilor de credit), cum se menționează în mod eronat în diferite publicații care au preluat comentariile inițiatorului legii privind darea în plată (deputatul Daniel Zamfir — n.r.) Precizăm că actul normativ de transpunere a Directivei CRD IV solicită instituțiilor de credit să își organizeze întreaga activitate în conformitate cu regulile unei practici bancare prudente și sănătoase, cu cerințele legii bancare, ale Regulamentului (UE) nr. 575/2013 și ale reglementărilor emise în aplicarea acestora. Stabilirea unui nivel crescut al avansului la credite corespunde acestor reguli și reprezintă un efect direct al eliminării de către legea dării în plată a tuturor garanțiilor aferente creditului, cu excepția ipotecii imobiliare”, precizează banca centrală.
Deputatul PNL Daniel Zamfir a declarat marți, într-o conferință de presă la Camera Deputaților, că viceguvernatorul BNR Bogdan Olteanu a confirmat, într-o emisiune televizată, că „nu legea dării în plată este motivul pentru care băncile măresc avansul, ci legea bail-in”.
„Deci, iată, până la urmă a deconspirat tot acest șantaj din ultimele luni al băncilor care spuneau și continuă să spună că măresc avansul din cauza legii dării în plată. Ori, afirmația clară a viceguvernatorului că din cauza legii bail-in-ului băncile sunt obligate să mărească avansurile — asta, până la urmă, arată că tot ce a fost cu darea în plată (…) — că se vor mări avansurile, că nu vor mai beneficia tinerii — a fost un șantaj pe care l-au practicat băncile în toată această perioadă”, a precizat Zamfir.
Mai mult, el a catalogat drept „o mare minciună” afirmația potrivit căreia creditarea în România va dispărea din cauza legii dării în plată.
Două tabere, două voci paralele. Disputa continuă, chiar dacă legea este dorită de ambele parți.
Diferența constă in forma legii. Unii isi doresc o lege populistă, in plin an electoral unde fiecare vot contează – vom avea un singur tur de scrutin, alții vor ca grupul tintă să fie clar, cu probleme sociale, cei care nu-si pot achita ratele la bancă.
Guvernul susține legea, doar dacă ramane într-un caracter social
Guvernul a anunțat că va susține legea dării în plată doar dacă ea are un caracter social și se va adresa, într-adevăr, românilor care nu-și mai pot plăti ratele la creditele ipotecare.
În timpul dezbaterilor, reprezentantul ministerului Finanțelor, secretarul de stat Enache Jiru, a spus că Ministerul Finanțelor susține punctul de vedere al BNR, arătând că aplicarea actului normativ asupra programului ”Prima casă” ar duce la blocarea acestuia.
Senatorii au adoptat, săptămâna trecută, în unanimitate, proiectul Legii privind darea în plată a unor imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite, cu amendamentul ca programul ”Prima casă” să fie inclus în acest act normativ. Ei au respins un amendament care prevedea excluderea din lege a programului ”Prima casă” și au introdus un altul care se referă la faptul că pentru stingerea creanței dintr-un contract de credit prin dare în plată, valoarea contractului de credit, la momentul acordării, nu trebuie să depășească 150.000 euro, sumă calculată la cursul de schimb al BNR în ziua încheierii contractului, garantat prin ipotecă asupra unui bun imobil cu destinație de locuință.
Legea urmează să fie discutată in Comisia Juridică din Camera Deputatilor, apoi va merge la vot in Cameră, care este for decizional.
