Sectorul bancar românesc a înregistrat la finalul anului 2018 un profit net record de 6,9 miliarde lei, se arată în Raportul asupra stabilitatii financiare al Băncii Naționale a României, care menționează că posibilitatea individuală a băncilor de a genera profit rămâne eterogenă, rezultatele financiare pozitive fiind concentrate la nivelul băncilor de talie mare. Potrivit documentului, cota de piață agregată a băncilor cu pierderi (3,3 la sută) s-a menținut în zona minimului istoric al ultimilor zece ani.
Din punctul de vedere al specialiștilor Băncii Naționale, profitabilitatea băncilor este importantă pentru menținerea stabilității financiare, rezultatele nete pozitive permiţând creşterea fondurilor proprii, a capacității de creditare a sectorul real şi de efectuare de investiții în tehnologie, cu impact pozitiv pentru clientelă.
Raportul BNR subliniază că perspectivele asupra profitabilității ar putea fi afectate și de introducerea unei taxe pe activele financiare începând cu anul 2019 (prin intermediul OUG 114/2018 modificată prin OUG 19/2019). Taxarea presupune: (i) o cotă de impozitare de 0,2 la sută sau 0,4 la sută, în funcție de cota de piață a activelor (sub 1 la sută sau peste 1 la sută), (ii) o bază de impozitare reprezentată de active financiare ajustate cu elemente precum numerar, expuneri interbancare, solduri la banca centrală, expuneri suverane sau cu garanții ale administrației publice centrale, credite neperformante, (iii) un mecanism de reducere a taxei în funcție de creșterea creditării și reducerea marjelor de dobândă, (iv) scutirea de la plata taxei a băncilor ce înregistrează pierderi.
”Estimările la decembrie 2018, relevă că baza impozabilă a sectorului bancar s-ar cifra la 224,2 miliarde lei, reprezentând 49,7 la sută din totalul activelor nete. Cuantumul taxei pe active anterior implementării mecanismului de reducere a acesteia, în funcție de îndeplinirea țintelor privind creșterea intermedierii financiare și de reducere a marjelor de dobândă, ar reprezenta 867,1 milioane lei. Prin implementarea mecanismului de reducere a taxei, și în contextul unei profitabilității estimate pentru anul 2019 la un nivel corelat cu media istorică a ultimilor șapte ani a indicatorului de rentabilitate a activelor, cuantumul taxei pe active pentru anul 2019 ar atinge 444,2 milioane lei”, se precizează în analiza Băncii Centrale.
Nivelurile medii ale principalilor indicatori de profitabilitate, ROE şi ROA (4,7 la sută, respectiv 0,5 la sută, perioada 2008 – septembrie 2018108), care plasează sectorul bancar național pe a unsprezecea, respectiv pe a opta poziție între statele din UE, nu pot fi apreciate ca excesive, susțin autorii raportului. ”Deşi diversitatea factorilor de influenţă (cadrul macroeconomic, caracteristici specifice băncilor) face dificilă încercarea de a estima un nivel ţintă al ROE care permite instituţiilor de credit să-şi desfăşoare activitatea pe termen mediu și lung, majoritatea instituţiilor de credit şi analiştilor de pe piaţa europeană apreciază ca viabile doar valori ale ROE de peste 10 la sută, valori înregistrate de sectorul bancar românesc în ultimii patru ani”, se specifică în raport.
Astfel, profitabilitatea realizată ar putea fi nesustenabilă pe termen mai lung, în eventualitatea unei alinieri a ratelor de nerambursare viitoare la valorile anuale consemnate istoric. Prin prisma mediilor multianuale, evoluţiile sectorului bancar național ar putea fi caracterizate prin: (i) profitabilitate operațională înaltă, similară cu cea din regiune, care exprimă, pe de o parte, particularitățile naționale favorabile care au contribuit la această poziţionare, dar şi amploarea europeană a problemei eficienței bancare şi (ii) un cost ridicat al riscului de credit specific sectorului autohton, depăşit doar de ţări care au cunoscut crize bancare sau ale datoriei suverane, care a erodat semnificativ rezultatul net operaţional.
Provocări importante la adresa profitabilităţii sectorului bancar naţional pe orizontul apropiat de timp sunt legate de: (i) o eventuală reluare a majorării costului riscului în contextul decelerării creșterii economice, care ar putea fi amplificată de volatilitatea pieţelor financiare internaţionale, (ii) continuarea îmbunătăţirii eficienţei operaţionale şi a calităţii serviciilor bancare distribuite pe canale multiple, inclusiv pe cel digital, sub influenta modificării aşteptărilor clientelei (viteză mărită de răspuns, produse inovative, preţ competitiv) şi concurenţei în creştere din partea societăţilor nebancare (companiile de tehnologie –fintech).