Fondul Monetar Internațional a publicat, vineri, raportul după vizita condusă de Jaewoo Lee în România. Politica Guvernului României de creştere economică bazată pe stimularea consumului a provocat dezechilibre macroeconomice, precum creşterea inflaţiei şi a deficitelor fiscal şi de cont curent, astfel că o schimbare de strategie este necesară pentru a reduce probabilitatea unei contracţii economice care să succeadă creşterii economice, avertizează Fondul Monetar Internaţional, în raportul evaluării anuale a economiei româneşti.
FMI – fără investiții, risc de recesiune
”Este nevoie de un mix de politici mai echilibrat pentru a reduce acest risc: în primul rând, este nevoie de o consolidare fiscală, de politică monetară mai aspră şi o mai mare flexibilitate a cursului de schimb”, se arată în raport.
„Deşi a ajutat la creşterea mai rapidă a veniturilor oamenilor către nivelul ţărilor avansate ale UE, modelul României de creştere economică bazată pe stimularea consumului a încurajat dezechilibrele macroeconomice”, se precizează în documentul prezentat vineri la Bucureşti de şeful misiunii FMI pentru România, Jaewoo Lee.
„Presiunile inflaţioniste, care s-au atenuat spre sfârşitul anului trecut, au reapărut, afectând în mod disproporţionat veniturile reale ale săracilor şi subminând în mod potenţial competitivitatea. Deficitul fiscal şi cel de cont curent au crescut. Atât investiţiile publice, cât şi cele private, sunt pe o tendinţă descrescătoare în ultimii ani, înrăutăţind perspectivele de creştere pe termen lung. Luând în considerare toţi aceşti factori, România înregistrează, într-o măsură apreciabilă, o deviaţie faţă de alte ţări cu o situaţie comparabilă”, a declarat reprezentantul FMI pentru România.
FMI atrage atenţia că o creştere rapidă a pensiilor ar putea duce la un avans semnificativ al cheltuielilor guvernamentale, ceea ce ar reduce semnificativ bugetele alocate investiţiilor publice şi unor domenii cheie precum sănătate şi educaţie.
Pe de altă parte, FMI recomandă Guvernului să renunţe la creşterile masive de salarii, în favoarea finanţării investiţiilor.
„De asemenea, există posibilităţi pentru îmbunătăţiri pe partea cheltuielilor. Structura bugetului poate fi îmbunătăţită prin creşterea moderată a cheltuielilor rigide – cu pensiile şi salariile – pentru a face loc majorării investiţiilor. Eficientizarea cheltuielilor poate fi îmbunătăţită prin consolidarea suplimentară a achiziţiilor publice şi a controlului cheltuielilor”, se precizează în evaluarea FMI.
FMI recomandă înăsprirea politicii monetare și
critică noul indice IRCC. Fondul cere Guvernului să elimine programul Prima Casă
„Înăsprirea suplimentară a politicii monetare este necesară deoarece presiunile inflaţioniste ar urma să rămână ridicate. Inflaţia este stimulată de noile măsuri de relaxare fiscală, de producţia care este peste potenţialul său pe termen lung şi de creşterea rapidă a salariilor. Prima linie a apărării împotriva inflaţiei ridicate şi a pierderii veniturilor reale ale oamenilor trebuie să fie independenţa şi credibilitatea BNR. O a doua – înăsprirea politicii monetare. Managementul strict al lichidităţilor anunţat de BNR este un pas în direcţia potrivită. Prin contrast, recent introdusul indice de referinţă pentru împrumuturile bancare va limita transmiterea politicii monetare”, a transmis Jaewoo Lee.
„Sunt două aspecte care ne îngrijorează. În primul rând, această măsură, acest indice, este foarte volatil. Şi sursa de volatilitate este dată de lipsă de lichiditate. Lichiditatea nu este neapărat legată de condiţia economiei. Dar când este utilizat ca indice, un cost al volatilităţii poate ajunge să fie suportat de clienţi. O altă problemă este că noi atunci când mergem la bancă, nu este normal să plătim la un indice care urmăreşte ceva ce deja s-a întâmplat în sistemul bancar, ar trebui raportat la un indice care urmăreşte starea viitoare a sistemului bancar”, spune Jaewoo Lee, şeful misiunii FMI în România, în timpul concluziilor de la București.
