Un studiu recent arată că 47% dintre românii interesați să facă o achizitie imobiliară, în următorii 2 ani, ar apela la un credit bancar. Pe de altă parte, 41% ar plăti cash, iar 12% ar face rate direct la dezvoltator. Datele studiului mai arată că generația milenialilor sunt dispuși să investească cea mai mare sumă pentru achiziția unei locuințe – 43% dintre ei au un buget de peste 90.000 de euro.
47% caută imobile cu trei camere
Întrebați ce tipuri de locuințe își doresc să achiziționeze în următorii doi ani, 47% dintre respondenți au menționat că sunt interesați de imobile cu trei camere, 41% sunt orientați spre locuințe cu două camere, 19% ar achiziționa locuințe cu patru camere, în timp ce doar 11% ar cumpăra o garsonieră și 8% o locuință cu mai mult de patru camere, conform celui mai recent studiu desfășurat de Storia.ro, platforma de imobiliare lansată de OLX.
Majoritatea respondenților sub 26 de ani (generația Z) și celor între 43 și 58 de ani (generația X) prezintă un interes crescut pentru achiziționarea locuințelor cu două camere, iar majoritatea celor între 27 și 42 ani (generația Y) și cei peste 59 de ani (Baby Boomers) ar achiziționa locuințe cu trei camere.
59% dintre respondenții studiului și-au manifestat interesul pentru un apartament (în proporție de 67% persoane sub 26 de ani), în timp ce 41% dintre respondenți au specificat că vor să achiziționeze o casă (în proporție de 60% persoane de peste 59 de ani).
În ceea ce privește anul construcției locuințelor, majoritatea respondenților și-ar dori să achiziționeze locuințe construite între anii 2001-2020 (53%) sau între anii 1977 și 2000 (48%). Totodată, 12% dintre respondenți ar achiziționa locuințe construite înainte de 1977 sau după anul 2021 (36%).
42% dintre români încă lucrează de acasă
Datele arată că fenomenul „Work from home” se menține echilibrat post-pandemie întrucât 47% dintre respondenți declară că nu lucrează de acasă, în timp ce 42% încă lucrează de acasă, ocazional, des sau foarte des.
Aproape 50% vor apela la un credit bancar
În ceea ce privește modalitatea de achitare a proprietății, 47% dintre respondenți declară că ar achita-o prin intermediul unui credit bancar, 41% ar plăti cash, iar 12% ar face rate direct la dezvoltator.
„Așa cum ne arată studiul pe care l-am desfășurat recent, majoritatea respondenților din generațiile Y (59%) și Z (49%), cu vârste de până la 42 de ani, plănuiesc să facă achiziții imobiliare cu ajutorul unui credit bancar, în timp ce persoanele de peste 43 de ani, din generația X (55%) și Baby Boomers (82%) preferă să achite un imobil prin plata cash.
Milenialii sunt dispuși să investească cea mai mare sumă pentru achiziția unei locuințe. 43% dintre ei au un buget de peste 90.000 de euro
Interesant de observat este procentajul celor care sunt dispuși să aloce de la 90.000 de euro până la peste 300.000 de euro pentru o locuință. În această categorie, care investește cel mai mult într-o locuință, intră 43% din generația Y (27-42 de ani), 34% din generația X (43-58 ani), 30% din generația Z (sub 26 ani) și 25% din generația Baby Boomers (peste 59 de ani)” a declarat Monica Dudău, Marketing Manager Storia.ro & OLX Imobiliare.
Care este bugetul de achiziție imobiliară în funcție de generație
Întrebați care ar fi bugetul pe care îl iau în considerare pentru achiziția locuinței, majoritatea respondenților din toate cele patru generații analizate au menționat pe primul loc un buget de până la 50.000 de euro, urmat de un buget cuprins între 51.000 – 70.000 de euro.
Analizând răspunsurile per categorii de vârstă, se observă că cei din generația Z (sub 26 ani) ar lua în considerare în proporție de 45% un buget de sub 50.000 de euro, 31% se orientează către un buget cuprins între 51.000 – 70.000 de euro, iar 19% iau în considerare un buget cuprins între 70.001 de euro și 90.000 de euro.
Respondenții din generația Y (27-42 de ani) au ales în egală măsură varianta unui buget de sub 50.000 de euro (31%), respectiv un buget cuprins între 51.000 – 70.000 de euro (31%), în timp ce 21% au declarat că bugetul lor de achiziție ar fi între 70.001 de euro și 90.000 de euro.
Cei din generația X (43-58 de ani) au menționat în proporție de 37% un buget de sub 50.000 de euro. 29% dintre respondenții din această categorie de vârstă ar aloca o sumă cuprinsă între 51.000 – 70.000 de euro, iar 19% dintre ei s-ar orienta către un buget cuprins între 70.001 de euro și 90.000 de euro.
Cei peste 59 de ani, parte din generația Baby Boomers, au declarat în proporție de 45% că ar lua în considerare un buget de sub 50.000 de euro, în timp ce 22% ar aloca între 51.000 – 70.000 de euro, iar 14% ar avea un buget mai mare, cuprins între 70.001 de euro și 90.000 de euro.
Conform tuturor datelor extrase, respondenții care fac parte din generația Y (27-42 ani) alocă în proporție de 43% bugete de achiziție care pornesc de la 90.000 de euro și până la peste 300.000 de euro, urmați de cei din generația X (43-58 ani), cu un procentaj de 34%.
Care sunt criteriile prioritare pentru români atunci când achiziționează o locuință
Pentru cei cu vârste de sub 26 de ani (parte din generația Z) cele mai importante criterii de alegere a cartierului sunt: siguranța (variantă aleasă de 65% dintre respondenți), curățenia (57%) și existența mijloacelor de transport în comun (56%).
Generația Y (27-42 de ani) clasifică drept cele mai importante criterii în alegerea cartierului siguranța (74%), curățenia (66%), liniștea și aerul curat (63%).
Generația X (43-58 de ani) consideră ca cele mai importante criterii în alegerea cartierului sunt: siguranța (72%), aerul curat și liniștea cartierului (68%), dar și curățenia (63%).
Iar cei din generația Baby Boomers (peste 59 de ani) consideră că aerul curat (71%), liniștea, zonele verzi, curățenia și siguranța (66%) sunt cele mai importante atunci când îți alegi cartierul în care să locuiești.
Cele mai importante trei criterii din perspectiva spațiului interior coincid în cazul tuturor generațiilor analizate și includ: pe primul loc instalația electrică de calitate, pe al doilea loc instalația sanitară de calitate, iar pe al treilea loc existența centralei termice.