Într-un context dominat de incertitudini comerciale și riscuri politice crescute, economiile din Europa Centrală și de Est (ECE) își reorientează modelul de dezvoltare spre cererea internă, susține cel mai recent raport al Institutului de Investiții al Grupului UniCredit. România rămâne vulnerabilă, cu cea mai ridicată estimare de deficit bugetar din regiune.
Raportul macroeconomic al UniCredit, publicat în iunie 2025 și intitulat sugestiv „Navigând pe valul tarifar” („Navigating the Tariff Tide”), avertizează că tensiunile comerciale globale, încetinirea cererii externe și evoluția slabă a industriei auto europene afectează exporturile țărilor ECE. În acest context, UniCredit estimează o creștere modestă, dar susținută a PIB-ului în regiune: 2,0% în 2024, 2,2% în 2025 și 2,5% în 2026 – ritmuri în care motorul principal devine consumul intern.
Reziliența vine din interior: consumul și fondurile UE în prim-plan
„În timp ce turbulențele externe persistă, economiile din ECE dau dovadă de adaptabilitate prin accelerarea motoarelor interne de creștere”, a declarat Mauro Giorgio Marrano, Economist Senior UniCredit și coautor al raportului. El subliniază rolul creșterii reale a salariilor și al fluxurilor din Facilitatea de Redresare și Reziliență (FRR) în consolidarea consumului.
Eszter Gárgyán, FX Strategist al UniCredit, completează: „Țările care finalizează reformele la timp în cadrul ciclului de finanțare europeană vor beneficia semnificativ, în timp ce întârzierile – precum cele din Ungaria – pot limita efectul de multiplicare al investițiilor UE.”
Printre concluziile principale ale raportului:
-Cererea internă devine dominantă, în contextul unor piețe externe afectate de tarife vamale și incertitudini geopolitice.
-Salariile reale vor crește în medie cu 4% în 2025, susținute de piețe ale muncii tensionate și majorări de salariu minim în context electoral
-Investițiile vor accelera în 2026, pe fondul scăderii dobânzilor și al intensificării absorbției fondurilor europene.
-Presiunile fiscale și politice persistă, cu avertismente clare pentru țări precum România, Polonia și Ungaria.
România – deficit mare, spațiu fiscal limitat, risc de retrogradare în „junk”
În ceea ce privește România, raportul atrage un semnal de alarmă clar. Potrivit Ancăi Negrescu, economist UniCredit Bank, România va înregistra cel mai mare deficit bugetar din regiune, chiar și în cazul în care va începe ajustarea fiscală în 2025.
„Povara consolidării fiscale este împărțită între sectoarele economice, ceea ce va frâna atât consumul, cât și investițiile private. Estimările de creștere economică au fost revizuite în jos, la doar 1,0% pentru 2025 și 1,8% în 2026″, subliniază expertul.
„Conform informațiilor incluse în actualul plan de guvernare, povara ajustării va fi suportată de mai multe sectoare ale economiei, conducând la o încetinire a consumului și a investițiilor private. Astfel, cu stimuli interni limitați și cu un context extern incert, România va avea una dintre cele mai reduse rate de creștere din regiunea Europei Centrale și de Est (ECE). Așteptările de creștere economică au fost reduse la 1,0% pentru 2025 și 1,8% pentru 2026 (de la 1,5%, respectiv 2,1%).
Ne așteptăm ca inflația anuală la finalul anului 2025 să fie peste 5%, existând riscul ca nici în 2026 inflația să nu coboare în intervalul țintă, dat fiind că ne putem confrunta cu noi creșteri ale cotei TVA-ului sau cu alte șocuri, cum ar fi o creștere a prețului petrolului. Drept urmare, în acest moment anticipăm o singură reducere a ratei dobânzii de politică monetară de către
Banca Națională a României în 2025, cu 0,25pp în noiembrie, și observăm riscuri tot mai mari ca reducerea să fie posibilă abia în 2026.
Ce va urma în 2026? În România, spațiul pentru reduceri suplimentare ale dobânzii anul viitor va fi determinat de implementarea corectă a măsurilor de ajustare fiscală, spun analiștii UniCredit.
Cursul de schimb EUR/RON este estimat să rămână relativ stabil, între 5,00 și 5,10
După ce cotația EUR-RON s-a mutat în intervalul de tranzacționare de 5-5,10, estimăm că vom vedea o mișcare ușoară a cursului în acest interval până la finalul anului, cu un nivel de 5,07 la final de decembrie. Credem că România își va menține ratingul în categoria recomandată investițiilor, dacă nu vor exista întârzieri majore în implementarea programului de guvernare și dacă vom vedea primele îmbunătățiri pe plan fiscal.”, potrivit previziunilor UniCredit.
Ratingul de țară – în joc
România ar putea evita o retrogradare a ratingului de credit, dacă:
-implementarea planului de guvernare nu va suferi întârzieri;
-vor fi realizate progrese vizibile în consolidarea fiscală.
