Consiliul Patronatelor Bancare din România (CPBR) reacționează ferm la intenția Guvernului de a introduce un nou impozit asupra profiturilor bancare considerate „excesive”. Reprezentanții CPBR acuză lipsa unui dialog real cu mediul privat și avertizează că această măsură ar putea afecta grav stabilitatea financiară și capacitatea băncilor de a finanța economia.
CPBR avertizează: Supraimpozitarea băncilor afectează stabilitatea sistemului financiar și nu aduce beneficii bugetului
Consiliul Patronatelor Bancare din România (CPBR) își exprimă surprinderea și îngrijorarea față de includerea în Programul de Guvernare a unei noi măsuri de taxare a „profitului excesiv” al băncilor, fără consultare prealabilă și fără o justificare clară juridică sau economică.
Potrivit CPBR, această inițiativă creează doar iluzia unor beneficii bugetare pe termen scurt, dar riscă să genereze dezechilibre profunde în economie. În prezent, sectorul bancar din România este deja supraimpozitat: plătește impozit pe profit, un impozit suplimentar de 2% pe cifra de afaceri introdus la finalul lui 2023, precum și impozitul minim global conform Legii nr. 431/2023.
Nu putem susține o asemenea inițiativă, mai ales în lipsa unui dialog real și constructiv
„Aplicarea unei a treia taxe asupra sectorului bancar ar reprezenta o măsură dezechilibrată, cu impact negativ direct asupra finanțării economiei reale și a încrederii investitorilor în România. Nu putem susține o asemenea inițiativă, mai ales în lipsa unui dialog real și constructiv”, arată reprezentanții CPBR.
Pe fondul acestei situații, CPBR atrage atenția asupra următoarelor:
- „Maniera intempestivă de introducere a unei măsuri cu potențial impact semnificativ asupra unui sector esențial al economiei contravine obiectivului declarat de „asigurare a unui climat predictibil pentru mediul de afaceri”, menționat chiar în preambulul Programului de Guvernare.
- Instituirea unei a treia taxe asupra sectorului bancar reprezintă o măsură disproporționată și dezechilibrată. Efectele sale se vor resimți negativ asupra populației, mediului antreprenorial și economiei în ansamblu, prin diminuarea capacității băncilor de a finanța economia reală, afectarea competitivității sistemului bancar românesc și erodarea încrederii investitorilor în piața locală.
- Experiențele recente au demonstrat că introducerea de taxe/impozite speciale, ad-hoc, nu a contribuit la consolidarea bugetară, ci a accentuat ineficiențele și risipa din cheltuirea banului public. Nu s-au identificat beneficii concrete în urma aplicării impozitului suplimentar pe cifra de afaceri sau a taxei pe activele bancare, măsuri care au fost promovate în trecut cu obiective similare.
- Reducerea sustenabilă a deficitului bugetar nu se poate realiza prin noi poveri fiscale asupra contribuabililor onești, ci prin digitalizarea administrației, îmbunătățirea colectării și stimularea inițiativei private.
Ne exprimăm încrederea că noul Guvern va pune în aplicare un obiectiv esențial înscris în Programul de Guvernare, respectiv‚ crearea unui sistem de consultare constantă și instituționalizată cu mediul de afaceri în elaborarea politicilor publice.
În concluzie, nu suntem de acord cu intenția de introducere a unei noi taxe asupra sectorului bancar și ne exprimăm disponibilitatea pentru consultări reale și aplicate cu autoritățile astfel încât să contribuim cu soluții viabile și argumentate la redresarea situației bugetare a României”, se arată intr-un comunicat de presa.
CITESTE SI