BNR a publicat sondajul trimestrial privind riscurile sistemice, aferent lunii septembrie 2019. Instituțiile de credit din România au evaluat riscul care provine din cadrul legislativ incert și impredictibil în domeniul financiar-bancar drept unul sever, cu un impact foarte ridicat asupra sistemului financiar.
De asemenea, băncile au identificat șapte riscuri sistemice ridicate în exercițiul curent, iar după importanța lor, acestea se referă la: (1) tensionarea echilibrelor macroeconomice interne, (2) deteriorarea rapidă a încrederii investitorilor în economiile emergente, (3) creșterea costului de finanțare, (4) inovația financiară și provocările la adresa securității cibernetice, (5) nerambursarea creditelor contractate de către sectorul neguvernamental, (6) intensificarea legăturii dintre sectorul bancar și sectorul public și (7) evoluțiile din piața imobiliară rezidențială.
Conform Chestionarului privind riscurile sistemice derulat de BNR, cele mai mari instituții de credit din România au identificat în exercițiul curent un risc sever, șapte riscuri ridicate și două riscuri moderate.
Instituțiile de credit autohtone evaluează în continuare riscul provenind din cadrul legislativ incert și impredictibil în domeniul financiar-bancar drept unul sever, considerându-l dificil de gestionat și cu un impact foarte ridicat asupra sistemului financiar. Acest risc a fost menținut și în analiza efectuată de BNR în cadrul Raportului asupra stabilității financiare, ediția din decembrie 2019, caracterul acestuia fiind evaluat drept constant comparativ cu analizele anterioare, respectiv la un nivel ridicat.
Conform răspunsurilor băncilor, primul risc ridicat este cel privind tensionarea echilibrelor macroeconomice interne. Acesta se menține pe poziția a doua după importanță și este evaluat cu o probabilitate ridicată de apariție, un posibil impact peste medie și cu un grad de dificultate ridicat și neschimbat de la analiza precedentă.
Totodată, conform celui mai recent Raport asupra stabilității financiare al BNR, acest risc reprezintă principalul element generator de risc sistemic la adresa stabilității financiare din România. În plus, pe fondul continuării presiunilor generate de deteriorarea deficitelor gemene, perspectivele asociate acestui risc pentru perioada următoare sunt de creștere.
Următoarele șase riscuri considerate la un nivel ridicat de către instituțiile de credit sunt: (1) riscul deteriorării rapide a încrederii investitorilor în economiile emergente, (2) riscul de creștere a costului de finanțare, (3) riscul asociat inovației financiare și provocărilor la adresa securității cibernetice, (4) riscul de nerambursare a creditelor contractate de către sectorul neguvernamental, (5) riscul de intensificare a legăturii dintre sectorul bancar și sectorul public și (6) riscul asociat evoluțiilor din piața imobiliară rezidențială.
În cadrul exercițiului curent a avut loc o inversare din punct de vedere al importanței între riscul deteriorării rapide a încrederii investitorilor în economiile emergente și cel de creștere a costului de finanțare, în sensul majorării importanței primului risc.
Totodată, comparativ cu exercițiul precedent, când riscurile (4), (5) și (6) făceau parte din categoria riscurilor moderate, în exercițiul curent acestea au urcat în categoria riscurilor ridicate. Însă, din punct de vedere al dificultății de gestionare, evaluarea tuturor riscurilor ridicate s-a menținut constantă comparativ cu exercițiul anterior.
BNR evaluează, de asemenea, riscul privind reducerea încrederii investitorilor în economiile emergente la un nivel ridicat pe fondul mai multor aspecte: (i) incertitudinea economică pe plan internațional este în creștere, (ii) menținerea tendinței descrescătoare pentru creșterea economică la nivel global în anul 2019, (iii) încetinirea producției industriale la nivel global și (iv) procesul de ieșire a Marii Britanii din UE care a contribuit la menținerea incertitudinilor economice. Conform Raportului asupra stabilității financiare, riscul de nerambursare a creditelor contractate de către sectorul neguvernamental s-a menținut la un nivel scăzut, în contextul în care calitatea portofoliului de credite bancare acordate companiilor nefinanciare s-a ameliorat și s-a situat pentru prima dată sub pragul de alertă al ABE, iar capacitatea de rambursare a sectorului populației a continuat să se îmbunătățească, rata creditelor neperformante scăzând la 4,27 la sută în septembrie 2019.
Următoarele două riscuri sunt incluse în categoria riscurilor moderate: (i) riscul provenind din creșterea accelerată a creditării populației și (ii) riscul de menținere a unei evoluții modeste a activității de creditare a sectorului companiilor nefinanciare. Atât pozițiile după importanța riscului, cât și evaluările referitoare la posibilul impact și capacitatea de gestionare s-au menținut neschimbate de la evaluarea anterioară.
