Instabilitatea legislativă poate conduce la creșterea ratei de neperformanță în sistemul bancar, având în vedere că simpla publicare a Legii privind darea în plată în Monitorul Oficial duce la creșterea necesarului de capital al instituțiilor de credit, a declarat, miercuri, prim-viceguvernatorul Băncii Naționale a României, Florin Georgescu.
„Sunt câțiva factori care pot conduce la creșterea ratei de neperformanță în sistemul bancar românesc. Principalul factor se referă la impredictibilitatea cadrului legal. Avem recenta Lege a dării în plată, aprobată în aprilie și intrată în vigoare pe 13 mai”, a spus Georgescu, într-o conferință privind rezolvarea problemelor legate de creditele neperformante.
Potrivit oficialului BNR, doar riscul ca debitorul să nu își mai plătească datoria la bancă obligă băncile la calcularea de capital suplimentar.
„Măsurile pe care le-a luat BNR pentru ca băncile să își reflecte în contabilitate, în rezultatele financiare și în structura portofoliului în mod corect efectele acestei legi se referă la monitorizarea aplicării corecte a regulamentului European 575/2013, care obligă la calcularea de capital suplimentar, cerințe de capital suplimentare pentru riscul de credit, riscul de contrapartidă, riscul ca debitorul, beneficiind de această lege, să nu-și ramburseze integral obligațiile contractate. Astfel, se schimbă statutul expunerii către debitorii din această zonă, de credite imobiliare, și se cere băncii mai mult capital pentru că s-a expus către un debitor care poate beneficia de această lege specială. Această situație este numai că a apărut legea în Monitorul Oficial”, a explicat Georgescu.
În acest context, reprezentantul instituției a spus că BNR a inițiat întâlniri cu cei patru mai auditori financiari din România, din care a reieșit că dacă un debitor notifică banca referitor la darea în plată, notificarea constituie un eveniment care declanșează pierdere în patrimoniul băncii, creanța nu se mai realizează integral față de ce este reflectat în contabilitate și, potrivit regulilor contabile internaționale, se solicită provizioane suplimentare pentru aceste active imobiliare depreciate, ceea ce creează un impact negativ asupra profitabilității și a capacității viitoare de creștere a capitalului de către bănci.
Georgescu a subliniat că, pe termen scurt, pentru a ține sub control nivelul creditelor neperformante, trebuie asigurată stabilitatea și predictibilitatea cadrului național legislativ, racordat total la regimul legislativ din UE, „nu să avem originalități contraproductive”.
Pe de altă parte, și băncile trebuie să asigure un echilibru corect între dorința de îmbunătățire rapidă a calității bilanțurilor și relansarea activității de creditare, mai spune prim-viceguvernatorul BNR.
Pe termen lung, băncile trebuie „să manifeste responsabilitate în creditare, concomitent cu un management solid al riscurilor, pentru a evita acumularea de noi solduri de credite neperformante”, a încheiat Florin Georgescu.
