România ar putea să își reducă, în doi ani, rata creditelor neperformante sub media țărilor afectate de criza financiară, deși, în perioada de maxim, țara s-a confruntat cu o rată de 22%, comparativ cu 12% media celorlalte țări, a declarat miercuri șeful misiunii Fondului Monetar Internațional în România, Reza Baqir.
„Dacă ne uităm la perioada dinainte de T (anul de maxim în ceea ce privește nivelul creditelor neperformante—n.r.), România a avut o creștere mai rapidă și mai mare mare decât media celorlalte țări (afectate de criza financiară și luate în calcul de FMI la realizarea comparației-n.r.). România a avut 22% față de 12% media”, a explicat Baqir în cadrul unei conferințe cu privire la situația creditelor neperformante.
Pe de altă parte, reprezentantul FMI menționează faptul că, odată atins vârful în ceea ce privește creditele neperformante, România a avut o reducere mai rapidă a acestora decât în celelalte țări cu un nivel ridicat al neperformantelor.
Cu toate acestea, „în ciuda scăderii rapide, rata neperformantelor în România continuă să fie ridicată, respectiv este la nivelul care, în alte țări, a reprezentat maximul. Cu alte cuvinte, s-a înregistrat un progres până în prezent, dar mai este mult de muncă”, a subliniat oficialul FMI.
În plus, el a mai spus că, în alte țări, în medie, creditele neperformante au coborât la nivelul pre-criză în 5 — 6 ani după ce au atins vârful. „Sper să pot să arăt peste doi ani același grafic din care să reiasă că linia albastră (creditele neperformante în România-n.r.) a coborât mai rapid decât linia roșie (media celorlalte țări-n.r.) ceea ce ar însemna că mai sunt doi ani în care România, dacă vrea să fie mai bună decât celelalte țări, poate să coboare rata creditelor neperformante sub media celorlalte țări”, a explicat Reza Baqir.Pe de altă parte, directorul general adjunct al DG ECFIN din Comisia Europeană, Servaas Deroose, a declarat că experiența României în materie de reducere a creditelor neperformante reprezintă o lecție de învățat. „Exemplul României este grăitor, unde NPL-urile au crescut, dar după aceea România a reușit să-și reducă activele cu probleme. Această experiență este o lecție de învățat”, a spus Deroose.
Acesta a subliniat faptul că, în România, creditele neperformante s-au concentrat la firme, un sfert fiind la corporații și 54% la IMM-uri. Însă progresul în rezolvarea problemelor cu creditele neperformante înseamnă și scoaterea din piață a companiilor neviabile.
Reprezentantul CE a mai afirmat că, în zona euro, rata creditelor neperformante este de 6%, ceea ce înseamnă aproximativ un trilion de euro, adică 9% din PIB. „Este o problemă care trebuie rezolvată rapid”, a mai explicat Deroose.
În România, conform datelor BNR, rata creditelor neperformante, calculată pe baza definiției Autorității Bancare Europene, a scăzut de la 21,5% în septembrie 2014 la 13,5% în martie 2016.
