Deputaţii au adoptat legea prin care ziua de 11 aprilie este instituită „Ziua educaţiei financiare”, potrivit unui comunicat transmis de Camera Deputaților.
Proiectul aparține parlamentarului George Tuţă, PNL, care a avut sprijinul a încă 50 de parlamentari de la mai multe partide politice.
„Educaţia financiară nu este despre cum să îi transformăm pe români peste noapte în experţi pe burse sau pe fonduri mutuale. De fapt, educaţia financiară este despre a le deschide ochii către mijloace simple de acces la produse financiare de bază – internet banking, creditare, economisire sau investiţii.
Este despre a-i învăţa să îşi deschidă un cont şi despre a-i face să participe activ la mersul economiei reale.
Ziua educaţiei financiare este despre a le oferi românilor instrumentele care să le permită accesul la un grad mai mare de bunăstare.
O societate bine guvernată, care oferă cetăţenilor săi educaţie, cunoaştere şi mai multe şanse este o societate mult mai pregătită să reziste în faţa provocărilor, a propagandei deşănţate, a ştirilor false şi a şarlataniei. O comunitate compusă din oameni educaţi este mult mai dinamică, mai viguroasă, mai egalitaristă. Cu precădere acum, în zorii unei noi crize inflaţioniste, este datoria noastră să facem paşi reali în direcţia unei largi incluziuni financiare. Pandemia şi războiul trebuie să ne unească în a înţelege importanţa fiecărui om în mersul bun al unei economii şi al unei ţări”, a declarat deputatul George Tuţă.
Potrivit proiectului, Parlamentul, Ministerul Finanţelor, Ministerul Educaţiei, Banca Naţională a României, Autoritatea de Supraveghere Financiară şi Institutul de Studii Financiare, precum şi alte autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale pot organiza manifestări publice, simpozioane, seminarii, mese rotunde sau alte tipuri de evenimente publice, în domeniul educaţiei financiare, dedicate acestei zile.
Camera Deputaţilor este for decizional pentru acest proiect de lege. Actul a fost trimis la Administrația Prezidențială pentru promulgare. Legea intră în vigoare după publicarea ei în Monitorul Oficial.
Imediat după adoptarea legii a venit și reacția ASF
Ziua Educaţiei Financiare va reprezenta un bun prilej de a celebra în fiecare an importanţa acestui domeniu, care are implicaţii fundamentale în dezvoltarea economică a societăţii româneşti, consideră Nicu Marcu, preşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară.
Declaraţia şefului ASF vine după ce Camera Deputaţilor a decis, marţi, instituirea în 11 aprilie a Zilei Educaţiei Financiare, adoptând un proiect de lege în acest sens. S-au înregistrat 217 voturi pentru, 15 contra şi 57 abţineri.
„Educaţia financiară timpurie este o direcţie strategică de acţiune pentru ASF şi reprezintă piatra de temelie pentru schimbarea de paradigmă în ceea ce priveşte locul pe care se va situa România, în viitor, în clasamentele ţărilor cu un grad ridicat de educaţie financiară. Ziua Educaţiei Financiare va reprezenta un bun prilej de a celebra în fiecare an importanţa acestui domeniu, care are implicaţii fundamentale în dezvoltarea economică a societăţii româneşti”, a precizat Nicu Marcu, potrivit unui comunicat al Autorităţii de Supraveghere Financiară.
În context, ASF precizează că România are nevoie de creşterea gradului de cuprindere a educaţiei financiare atât la nivelul publicului larg, cât şi la nivelul elevilor şi studenţilor. „Doar aşa vom putea avea pieţe financiare dezvoltate şi consumatori bine informaţi, care să ia decizii financiare în deplină cunoştinţă de cauză”, menţionează sursa citată.
Avem o zi. Ce facem cu ea?
Educația financiară a câștigat o poziție centrală în agenda politică globală și este universal recunoscută ca o componentă de bază a bunăstării cetățenilor. Este important să intre pe agenda centrală și în România unde suntem la coadă. Potrivit unei analize OCDE din 2020, România are un grad scăzut de educație in randul adultilor, fată de tările din zona.
„Georgia și Croația sunt relativ puternice în ceea ce privește cunoștințele financiare. În Moldova, scorurile de comportament și atitudine sunt cele mai mari din regiune. Cunoștințele financiare din România (49%) sunt scăzute comparativ cu celelalte țări din eșantion”, notează OCDE.
Spre exemplu, în cele 7 țări din zona, mai puțin de jumătate dintre respondenți (49%) au răspuns corect la o întrebare despre puterea de cumpărare a banilor dacă inflația se menține la aceeași rată timp de
un an, doar 16% au raspuns că nu știu. Procentul care oferă un răspuns corect a variat foarte mult în funcție de țară. Cea mai mare rată de răspuns corect de 76% a fost în Georgia iar cel mai mic de 37%, in România.
Calculul dobânzii simple la economii s-a dovedit și mai dificil pentru români. Doar 45% dintre respondenți au răspuns corect la această întrebare. Iar OCDE notează că variația între țări este mare – o diferență de 25 de puncte procentuale între cel mai mic scor din România, 39% și cel mai mare din Muntenegru, 64%.
