Piata bancara din Romania se va restructura si in urmatorii doi sau trei ani vor ramane doar 15 banci, din care 5 – 6 universale, plus o alta categorie de banci mai mici, dar specializate pe anumite nise, a declarat pentru Agerpres directorul general al Bancii Carpatica (BCC), Johan Gabriels. Seful Bancii Carpatica a declarat ca atunci cand a venit in Romania, in 2009, toata lumea ii spunea ca piata romaneasca nu poate sustine 40 de banci si ca in 2-3 ani vom vedea o reducere a numarului acestora pana la 5-10. Cu toate acestea, suntem la 4 ani distanta si inca avem peste 40 de banci prezente in piata.
Directorul general al BCC crede ca unele banci vor accelera procesul de restructurare
‘Cred ca avem trei stadii aici. In prima faza majoritatea bancilor care s-au decis sa plece din Romania au crezut ca detin o afacere solida pe care o vor vinde in profit, peste valoarea contabila. Doi sau trei ani mai tarziu aceste banci au realizat ca au supraestimat situatia deoarece existau prea multe banci de vanzare si prea putini cumparatori pentru nivelul de pret cerut. In schimb, daca bancile respective ar fi acceptat sa-si vanda operatiunile cu un discount de 10-30%, majoritatea lor ar fi fost deja restructurate. Etapa aceasta a fost una de aroganta’, a explicat Johan Gabriels.
In faza a doua, din 2011, realizand ca nu gasesc niciun cumparator pentru ceea ce doresc sa vanda, bancile s-au razgandit si s-au decis sa-si vanda afacerea bucata cu bucata. Mai intai au inchis unele sucursale, apoi au redus numarul de angajati pentru ca la final sa incerce sa-si vanda portofoliile. in opinia lui Gabriels, problema era ca acum numarul de cumparatori potentiali pentru portofoliile bancilor care isi doreau iesirea de pe piata s-a redus fata de cei interesati sa cumpere integral o banca. Un astfel de cumparator potential trebuia sa opereze deja pe piata locala si mai era necesar sa fie unul dintre principalii jucatori pentru a putea realiza integrarea portofoliilor si, in acelasi timp, sa ramana profitabil.
In cea de-a treia faza se poate sa vedem unele banci, care sunt nevoite sa paraseasca piata romaneasca si care nu au reusit sa-si vanda operatiunile sau portofoliile, depunandu-si licenta la Banca Nationala pentru a respecta termenele agreate cu UE, FMI, BM sau CE.
‘Vorbim despre banci cu originea in tari precum Grecia, Portugalia, Cipru sau Spania. Nu conteaza performanta financiara sau dimensiunea bilantului, ci faptul ca Romania nu reprezinta o piata tinta pentru aceste banci’ a mai spus Gabriels.
Referindu-se la cele 5-6 banci mari, universale, ce vor ramane la finele procesului de restructurare, Gabriels considera ca, pentru a fi profitabile, acestea ar trebui sa aiba o cota de piata de 7-10%.
Bancile specializate pot fi chiar mai profitabile pe o anumita nisa decat bancile mari. Pentru aceste banci flexibilitatea este mai importanta pentru a putea beneficia de pe urma oportunitatilor din piata asa ca a avea un bilant mai mare sau mai multe active nu este intotdeauna in avantajul acestora.
Bancile de nisa, mai aproape de clientii
Despre banci de nisa sau universale vorbeste si bancherul de la Agricover Credit, Robert Rekkers. Acesta a declarat in presa ca „bancile universale nu stiu foarte multe despre sectorul agricol”, de aceea nu acorda imprumuturi si este nevoi de bancile de nisa pentru a sustine acest sector.
„Bancile comerciale universale nu stiu foarte multe lucruri despre clientii lor, mai ales despre cei din sectorul agricol, ceea ce le determina să manifeste reticenta cu privire la acordarea de imprumuturi pentru producatorii mici, suprafinantandu-i doar pe cei mari, afirma Robert Rekkers, directorul general al Agricover.
