Proiectele dezvoltate cu fonduri europene au alcătuit, în ultimul an, un segment tot mai atractiv pentru băncile locale, care și-au intensificat activitatea de susținere și de finanțare a beneficiarilor de bani de la Uniunea Europeană. Chiar dacă România nu are rezultatele dorite pe palierul absorbției de fonduri europene, instituțiile de credit manifestă un interes tot mai crescut pentru domeniul de profil.
Băncile alocă resurse considerabile pentru dezvoltarea activității pe acest segment de piață interesant și promițător, prin promovarea produselor și serviciilor specifice, formarea unor specialiști și deschiderea unor sucursale dedicate fondurilor europene.
Potrivit datelor obținute de publicația online www.BankingNews.ro, cele mai active bănci pe finanțarea proiectelor derulate cu fonduri europene – BCR, CEC Bank, Banca Transilvania și UniCredit Bank – consemnează rezultate impresionante. Cele patru bănci au acordat până în prezent credite în valoare de 5 miliarde de euro pentru proiecte dezvoltate cu bani de Uniunea Europeană, finanțările din ultimul an însumând peste 820 milioane de euro. Dacă avem în vedere faptul că pe acest segment există și alte bănci cu rezultate notabile (n.r. – BRD, Raiffeisen Bank, Alpha Bank, Bancpost, EximBank, etc.) este de așteptat ca valoarea totală a împrumuturilor puse la dispoziția beneficiarilor de fonduri europene în ultimul an să se situeze în jurul unui miliard de euro.
BCR a ajuns la finanțări de aproape 1,6 miliarde de euro pentru cele 1.700 de proiecte
Finanțările acordate de BCR pentru proiecte cu fonduri nerambursabile se ridică la circa 1,57 miliarde de euro pentru circa 1.700 de proiecte. Mai mult, cea mai mare bancă din România a aprobat deja credite de peste 5 milioane de euro pentru finanțarea unor proiecte derulate de către Companii în cadrul PNDR 2014-2020. Împrumuturile acordate au fost în domeniul proiectelor de infrastructură – circa 40%, proiecte în domeniul producției și serviciilor – 27%, proiecte de agricultură și dezvoltare rurală – circa 25%, alte tipuri de proiecte (resurse umane, programe transfrontaliere, etc) – circa 8%. Cele mai mari proiecte cu fonduri europene finanțate de BCR sunt pentru extinderea și modernizarea infrastructurii de apă și apă uzată (circa 600 milioane de euro), proiecte de infrastructură urbană, infrastructură socială sau de transport ale autorităților publice locale (peste 200 milioane de euro), proiecte în domeniul energiei atât ale beneficiarilor publici cât și privați (peste 150 milioane de euro), proiecte ale Instituțiilor de Învățământ Superior din România (peste 100 milioane de euro). BCR este principala bancă finanțatoare a proiectelor cu fonduri europene, având în portofoliu numeroase proiecte majore de infrastructură de mediu, transport sau de infrastructură ale autorităților publice locale, proiecte de cercetare, dezvoltare, inovare, educație ale universităților și/sau institutelor de cercetare.
CEC Bank a acordat 30.000 de credite în valoare de aproape 1,4 miliarde de euro
În cadrul etapei de programare 2007-2013, CEC Bank a acordat peste 30.000 de credite pentru finanțarea de proiecte de investiții cu accesare de fonduri europene și pentru prefinanțarea subvențiilor din fonduri europene, în valoare de aproape 1,4 miliarde de euro, pentru care suma granturilor se ridică la peste 12 miliarde de lei. Structura pe domenii de activitate a portofoliului de credite CEC Bank pentru accesarea de fonduri europene se prezintă astfel: agricultură – 27,14%, industrie – 13,10%, construcții – 3,45%, turism – 2,92%, servicii – 2,84%, alte domenii – 2,45%. O pondere importantă în cadrul finanțărilor acordate o deține sectorul public (AAPL-urile), respectiv 48,10%. Unul dintre cele mai mari proiecte derulate cu fonduri europene, cofinanțate de CEC Bank, aparține unei companii private. Proiectul, în valoare totală de peste 166 milioane de lei, a fost finanțat în cadrul Programului Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Eeconomice (POS CCE) 2007-2013 și a avut ca obiect eficientizarea consumului energetic prin investiții în procesul de fabricație al ambalajelor din sticlă.
Banca Transilvania a finanțat peste 3.000 de proiecte cu aproximativ 1,1 miliarde de euro
Banca Transilvania a dezvoltat, începând cu anul 2010, o platforma de soluții destinate beneficiarilor de fonduri europene, instituția de la Cluj acordând până în prezent facilități bancare de aproximativ 1,1 miliarde de euro. Banca Transilvania a finanțat peste 3.000 de proiecte, ponderea cea mai importantă având-o în continuare AgriBusiness și sectorul productiv. Unul dintre cele mai mari proiecte finanţate din fonduri europene este derulat de un client al băncii cu o valoare totală a proiectului ce depăşeste 75 milioane de lei şi are ca destinaţie achiziția de echipamente prin Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice. Pe același program a fost susţinut un client în domeniul medical pentru construirea unei platforme de cercetare farmaceutică, proiectul valorând peste 70 milioane de lei. Banca Transilvania se adresează și clienților din sectorul IT, unde a finanțat un proiect în valoare de 48 milioane de lei.
Finanțările UniCredit Bank pentru cele 1.400 de proiecte cumulează 1 miliard de euro
Începută în a doua jumătate a anului 2009, activitatea de finanțare a beneficiarilor de fonduri publice nerambursabile europene și naționale de către UniCredit Bank a cunoscut o evoluție exponențială în ceea ce privește volumul creditelor aprobate. Astfel, la finele lunii septembrie 2015, UniCredit Bank a depășit nivelul cumulat de 1 miliard de euro, având ca beneficiari un număr de circa 1.400 de clienți în cadrul tuturor programelor operaționale și schemelor de ajutor de stat destinate mediului privat. Banca are finanțări acordate tuturor tipurilor de beneficiari eligibili privați și publici (întreprinderi mari, IMM-uri, autorități publice locale, ONG-uri, universități și institute de cercetare) și acoperă întreaga tipologie de proiecte eligbile, începând cu investițiile în active tangibile și intangibile și terminand, de exemplu, cu programul de pescuit sau cu cele de cooperare transfrontalieră. Statistic, cea mai mare pondere a înregistrat-o Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice cu circa 40%, urmat de Programul Național de Dezvoltare Rurală cu 35% și Programul Operațional Regional cu 10%. Cele mai mari proiecte derulate cu fonduri europene finanțate de UniCredit Bank au valori individuale ce depășesc 20 milioane de euro și au fost în cadrul măsurii 4.2. din POSCCE “Valorificarea resurselor regenerabile de energie pentru producerea energiei verzi” și în cadrul măsurii 4.1 din POR “Dezvoltarea durabilă a structurilor de sprijinire a afacerilor de importanță regională și locală”.
Cum va evolua segmentul de profil și ce domenii vor fi mai active în atragerea de fonduri europene
Noua arhitectură a fondurilor europene și a programelor operaționale este centrată, în opinia Loredanei Răutu, șeful Departamentului Programe de Finanțare, Direcția Sector Public și Finanțarea Infrastructurii din cadrul BCR, pe cele 11 domenii/priorități tematice stabilite în Acordul de Parteneriat încheiat de România cu Uniunea Europeană. În aceste condiții, domeniile cele mai active vor fi: proiectele de infrastructură de mediu și transport, strategii de dezvoltare urbană, CDI, creșterea competitivității IMM-urilor, a sectorului agricol, pescuitului și acvaculturii, proiectele de resurse umane. ”Accentul se va pune pe proiectele de infrastructură – pentru care sunt alocate circa 80% din fonduri, diferența fiind pentru investițiile private. Pe de altă parte, nu putem să nu amintim numărul mare de proiecte fazate din perioada 2007-2013 (proiecte de infrastructură de transport, mediu, infrastructură urbană), care vor trebui finalizate din fondurile europene alocate perioadei actuale (2014-2020) și pentru care sunt necesare circa 4 miliarde de euro, reducând astfel potențialul de finanțare pentru proiecte noi. Pentru sectorul privat, vorbim despre instrumente financiare pentru subvenționarea dobânzii, facilități de garantare, fonduri de capital, instrumente cu un grad ridicat de multiplicare al utilizării fondurilor și mai puțin de granturile directe”, subliniază Loredana Răutu.
Pe de altă parte, CEC Bank va continua, în cadrul perioadei de programare 2014 – 2020, să finanțeze cu prioritate activitățile din sectorul agricol. ”Avem convingerea că agricultura va rămâne unul dintre motoarele creșterii economice, tendința manifestată pe piața românească fiind orientată către consumul preponderent al produselor autohtone. Până în prezent, cele mai multe sesiuni de depunere proiecte au fost lansate pe Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) și au vizat submăsuri privind investiții în exploatații agricole și pomicole, în procesarea produselor agricole și pomicole, investiții pentru dezvoltarea fermelor mici, precum și investiții în infrastructura rurală. Domenii active, de interes în atragerea de fonduri europene sunt incluse și cadrul Programului Operațional Regional (POR) 2014-2020. Pe acest program au fost lansate recent apeluri de proiecte ce susțin investiții în modernizarea rețelei de drumuri județene, investiții destinate siguranței rutiere, infrastructurii de turism și cele privind creșterea eficienței energetice în clădirile rezidențiale”, precizează Ramona Ivan, director Direcția Relații Externe și Finanțări Structurale din cadrul CEC Bank. De asemenea, o importanță deosebită va fi acordată finanțării domeniilor eligibile din cadrul Programului Operațional Competitivitate 2014-2020: investiții în cercetare, dezvoltare tehnologică și inovare, cât și pe cele în tehnologia informației și comunicațiilor.
Din punctul de vedere al directorului Direcției Programe Europene din cadrul Băncii Transilvania, Leonard Cornoiu, finanțările se vor adresa companiilor de orice dimensiune din agricultură, sectorul productiv, medicină sau IT. De asemenea, sunt avute în vedere și instituțiile de învățământ, domeniile de cercetare sau cele destinate infrastructurii.
Valentin Boldeiu, coordonator al Departamentului pentru Fonduri Europene din cadrul UniCredit Bank, consideră că principala caracteristică a exercitiului bugetar 2014 – 2020 este subalocarea destinată mediului privat, companiilor private beneficiare directe de fonduri strucuturale și de investiții fiindu-le dedicate doar puțin peste 3 miliarde de euro, ceea ce reprezintă foarte puțin în comparație cu celelalte state din Europa Centrala și de Est, în condițiile în care sunt țări care au alocat peste 15%-20%. ”În ceea ce ne privește, vom continua să ne uităm cu mare interes la sectorul finanțărilor nerambursabile, pentru că este o zonă în care investițiile au crescut. Ca domenii prioritare, avand în vedere și profilul clienților UniCredit Bank, ne concentrăm atenția asupra Programelor Regionale de Dezvoltare Rurală și Competitivitate. În plus, dat fiind accentul pe care îl pune banca pe finanțarea întreprinderilor mici și mijlocii, o atenție deosebită va fi acordată segmentului de instrumente financiare cu finanțare europeană propus de organisme internaționale (de tip Innovfin – Horizon 2020, COSME, garanții de portofoliu sau individuale ori scheme de împărțire a riscurilor)”, spune Valentin Boldeiu.
Care este rolul băncilor în accesarea fondurilor europene și cum văd bancherii dezvoltarea relației bănci – autorități pentru creșterea gradului de absorbție
În opinia Loredanei Răutu (BCR), rolul băncilor în noua arhitectură a fondurilor europene se va centra soluții de finanțare personalizate (credite de co-finanțare/pre-finantare dimensionate pe tipul proiectului, dar și pe cerințele clientului, cu maturități care pot ajunge și la 15 ani pentru proiectele mari, scrisori de garanție bancară pentru avansuri din grant, conturi speciale) și pe implicarea ca intermediari financiari în derularea instrumentelor financiare în cadrul programelor operaționale (PO Initiativa pentru IMM-uri, PO Competitivitate, PO Regional, PO Capital Uman, PNDR) precum și a instrumentelor financiare derulate în cadrul programelor HORIZON 2020, COSME etc., programe care oferă o susținere importantă pentru beneficiari. BCR se implică în toate etapele proiectului, de la idea de proiect până la finalizarea implementării. ”Avem o echipă specializată atât la nivel central cât și local și suntem pregătiți să ne implicăm în continuare în finanțarea proiectelor cu fonduri nerambursabile cât și în gestionarea instrumentelor financiare ce vor fi dezvoltate în cadrul Programelor Operaționale”, declară Loredana Răutu. Oficialul BCR evidențiază că relația dintre bănci și autoritățile de management ar trebui să se bazeze pe transparență și predictibilitate mai ridicată în ceea ce privește calendarul lansărilor de apeluri de propuneri de proiecte, listele de solicitanți și de beneficiari selectați, listele de contracte semnate, diverse informații privind stadiul proiectelor etc. Totodată este necesară simplificarea documentațiilor pentru finanțare și a procedurilor de evaluare și selecție, reducerea termenelor în ceea ce privește evaluarea proiectelor și contractarea și, totodată, impulsionarea implementării proiectelor derulate de către beneficiarii publici și flexibilizarea alocărilor bugetare pentru a permite o derulare lină a plăților în cadrul proiectelor.
CEC Bank va acorda o importanță deosebită consilierii clienților și în noua perioadă de programare, urmarind înțelegerea de către aceștia a tuturor etapelor investiționale, a documentației necesare implementării proiectului, dar mai ales a necesității asigurării surselor de finanțare a tuturor fazelor proiectului. ”Rolul băncilor în absorbția fondurilor acordate de către Uniunea Europeană constă în sprijinirea beneficiarilor cu proiecte selectate prin garantarea avansurilor acordate din granturile nerambursabile, prin acordarea de credite de pre și cofinanțare și prin acordarea de facilități de credit pentru capitalul de lucru în vederea asigurării sustenabilității investiției. În baza experienței acumulate pe parcursul timpului și prin dialogul permanent cu părțile implicate, pot fi evitate obstacolele care au creat dificultăți sau chiar au blocat derularea unor investiții (expertiza redusă a beneficiarilor în pregătirea dosarelor pentru licitații, în special pentru proiectele complexe de infrastructură, lipsa unor abordări realiste a proiectelor, grafice de implementare a proiectelor necorelate cu durata reală a etapelor de implementare a proiectelor, depunerea cu întârziere sau incompletă a cererilor de plată/rambursare cu impact asupra finalizării în bune condiții și la termen a proiectului de investiții etc)”, precizează Ramona Ivan. În opinia sa, dezvoltarea relației bănci-autorități constituie una dintre premisele esențiale pentru creșterea gradului de absorbție a fondurilor europene. ”În acest sens, apreciem că este importantă participarea băncilor la discuții cu autoritățile privind potențialele roluri pe care instituțiile financiar–bancare ar putea să și le asume în actuala perioadă de programare. Pe baza experienței băncilor în utilizarea instrumentelor financiare, în elaborarea reglementărilor și procedurilor adecvate de implementare pentru instrumentele financiare specifice Programelor Operationale 2014-2020, se poate urmări înglobarea noilor funcții în fluxul procedural al băncilor, astfel încât adaptarea produselor destinate clienților la noile cerințe să se realizeze cât mai rapid posibil. Totodată, se are în vedere și acordarea de sprijin autorităților în implementarea cadrului procedural necesar pentru maximizarea rezultatelor naționale în ceea ce privește absorbția de fonduri europene și dinamizarea mediului de afaceri”, explică Ramona Ivan.
Directorul Direcției Programe Europene de la Banca Transilvania, Leonard Cornoiu, este de părere că, în ultimii ani, sectorul bancar a avut un rol consultativ consistent în relația cu autoritățile ce gestionează banii europeni, multe din propunerile bancherilor regăsindu-se în programele din actualul cadru financiar. ”Pentru a asigura o implementare eficientă a proiectelor trebuie menținut rolul băncilor în evaluarea ex-ante a proiectelor ce intră în competiție pentru banii europeni, corelând astfel criteriile de eligibilitate cu cele financiare și de piață. Pachetele de instrumente financiare trebuie să fructifice expertiza băncilor comerciale care sunt deja implicate în instrumente similare. Ele trebuie să fie adoptate rapid astfel încât să se deruleze simultan cu utilizarea granturilor”, subliază Leonard Cornoiu.
UniCredit Bank va continua să sprijinie activ întreprinderile mici și mijlocii și în perioada de programare 2014 – 2020 și va acorda o importanță specială segmentului de instrumente financiare finanțate din fonduri europene. În ceea ce privește soluțiile pentru creșterea gradului de absorbție, UniCredit Bank a participat și va participa activ la conturarea propunerilor de măsuri în cadrul asociațiilor și comisiilor de specialitate, cum ar fi Asociația Română a Băncilor, Consiliul Patronatelor Bancare din România și Consiliul Investitorilor Străini. ”La nivelul Guvernului României, considerăm că este necesară optimizarea principiilor bugetare prin construcție bugetară multi-anuală și prin asumarea răspunderii de către stat pentru termenele de plată din contractele de finanțare publică (plata penalităților atunci când autoritățile nu execută plățile la timp). Totodată, se impune implementarea unei baze de date în care băncile și alte instituții să poată verifica dacă un client dispune de ajutoare de minimis”, declară Valentin Boldeiu. Pe de altă parte, în opinia sa, posibilitățile de atingere a unei rate de absorbție cât mai ridicate sunt direct legate de impulsionarea implementării proiectelor desfășurate de beneficiari publici (de la autorități publice locale care dezvoltă proiecte de o mai mică valoare în cadrul PNDR și până la Companii Naționale/autorități centrale), precum și de flexibilizare alocărilor bugetare pentru derularea plăților în cadrul proiectelor. „La nivelul autorităţilor de management, un set de măsuri imediate în ceea ce priveşte asigurarea predictibilităţii lansărilor sesiunilor de depunere a proiectelor pe termen mediu (3 ani), cumulat cu reducerea duratei de evaluare a proiectelor, cu o mai mare stricteţe în acordarea de prelungiri ale perioadelor de implementare şi cu respectarea termenelor de plată, în exercitiul bugetar 2014-2020, pot crea premisele unei rate de absorbţie superioare perioadei precedente prin recuperarea startului lent manifestat în anii 2014-2015”, conchide Valentin Boldeiu.
NOTĂ – Este interzisă republicarea datelor acestei analize, realizată de publicaţia online www.BankingNews.ro, fără citarea sursei.
