”Educația financiară lărgește nivelul de înțelegere, de conștientizare a riscurilor unei finanțări și asigură aplicabilitatea imediată în procesul decizional”, este de părere Cornelia Dumitrescu, Vicepreședinte Executiv Aria Risc în cadrul Alpha Bank România, subliniind importanța cunoștințelor de bază pentru orice persoană vrea să ia un credit. ”Altfel, învățarea din experiența trăită este un proces mai dificil”, avertizează, în cadrul unui interviu acordat publicației online BankingNews, bancherul care se ocupă zi de zi cu administrarea riscurilor. În opinia sa, pandemia de coronavirus a modificat comportamentul românilor, în sensul că aceștia au devenit mai prudenți cu privire la investiții, sunt mai atenți la bugetul personal și la modul în care este alocat. Cornelia Dumitrescu identifică, totodată, principalii indicatori pe care ar trebui să-i urmărească românii, pentru că pot avea o influență considerabilă asupra bugetului unei familii.
Cum au evoluat, în pandemie, riscurile care contribuie la alcătuirea costurilor de finanțare din România și ce impact a avut criza sanitară asupra prețului efectiv al creditelor noi?
Pandemia înseamnă incertitudine atât pentru populație, cât și pentru companii, iar incertitudinea planează asupra veniturilor și capacității de acoperire a costurilor. În această perioadă se reduc cheltuielile și se fac economii. Atât populația, cât și companiile au reacționat la incertitudine printr-un comportament mai prudent, adică și-au redus cererea și au apelat la facilitățile oferite de stat în context pandemic (debitorilor li s-a acordat opțiunea de a amâna rambursarea creditelor). Fiind vorba despre un an atipic din perspectiva activității economice, băncile au avut o abordare prudentă, dar flexibilă în ceea ce privește dobânzile aferente produselor bancare, trendul fiind în general descrescător și în linie cu evoluția de pe piețele financiare.
Cum se va derula anul 2021 din punctul de vedere al riscurilor și cum vor evolua creditarea și costurile de finanțare, la nivel de banca și la nivel de piață, luând în calcul incertitudinile generate de COVID-19?
Experiența băncii în gestionarea riscurilor și-a spus cuvântul în abordarea situației incerte generată de starea pandemică, situație încă în desfășurare. Considerăm că acest an va include totuși, în ultima parte, repornirea motoarelor economice, chiar dacă efectele benefice nu vor fi imediate. Astăzi avem cel puțin trei motive de optimism, față de acum un an: (a) există vaccinuri contra Covid-19, (b) scăderea la nivelul activității economice a fost mai mică decât s-a estimat inițial și (c) există finanțare europeană pentru planul de redresare. Desigur, incertitudinea rămâne ridicată și comportamentul financiar prudent va caracteriza și anul 2021.
Cât de mult conștientizează românii importanța riscurilor unei finanțări și ce rol joacă educația financiară în această privință?
Îmbunătățirea continuă a culturii financiare este necesară indiferent de nivelul de dezvoltare al unei țări. Educația financiară lărgește nivelul de înțelegere, de conștientizare a riscurilor unei finanțări și asigură aplicabilitatea imediată în procesul decizional. Altfel, învățarea din experiența trăită este un proces mai dificil. Cum pe plan economic ne dorim o revenire sustenabilă chiar și în contextul nou al pandemiei Covid 19, redresarea economică necesită centrarea pe inovație, optimism și capitalizarea experiențelor din crizele prin care am trecut. O societate coezivă și o economie funcțională pot susține reducerea decalajelor. În acest context, sistemul financiar – bancar românesc, care are o capitalizare foarte bună, poate susține dezvoltarea economică. În ceea ce privește clienții noștri, am observat o schimbare de comportament, au devenit mai prudenți cu privire la investiții, sunt mai atenți la bugetul personal și la modul în care este alocat.
Dacă ar fi să alegeți un pilon de dezvoltare pentru economia românescă, pe ce ați miza, mai ales acum când pandemia redefinește modul de viață cu care eram obișnuiți până în martie 2020?
Investițiile rămân pilonul principal de dezvoltare, în toate domeniile și sectoarele economice. Pandemia a accentuat două tranziții gemene, către economia verde și respectiv economia digitală.
Care sunt principalii indicatori pe care ar trebui să-i urmărească românii pentru că pot avea o influență considerabilă asupra bugetului unei familii și care ar fi limitele până la care putem vorbi despre normalitate în evoluția acestor indicatori?
Inflația este unul din indicatorii care erodează puterea de cumpărare a veniturilor chiar dacă acestea nu scad. Este bine să fie urmărit în perioada următoare indicele prețurilor de consum, considerând și relația directă cu evoluția așteptată a dobânzilor. În același timp, evoluția cursului de schimb a leului față de euro și alte valute este un indicator important pentru bugetul unei familii. Dintr-o perspectivă mai abstractă, dinamica ratei somajului semnalează care sunt riscurile legate de locurile de muncă, o rată a șomajului ridicată arată o dificultate mai mare în găsirea unui loc de muncă, dar și așteptările mediului de business privind evoluția economiei. Privind limitele normalității, acestea nu pot fi cuantificate în acest mediu de incertitudine, însă este de urmărit evoluția câtorva indicatori principali, a căror deteriorare poate trage un semnal de alarmă, de la care putem să investigăm mai profund acțiunile noastre.
Pandemia ne-a arătat că suntem supuși unor riscuri pe care nu le putem anticipa. Ce sfaturi aveți pentru oameni pentru a avea o viață financiară sănătoasă și la ce riscuri trebuie să-și raporteze bugetele proprii pentru a face față în viitor neprăvăzutului?
Toți ne dorim să avem o viață confortabilă, susținută de resurse financiare satisfăcătoare. Pentru a putea răspunde incertitudinii, ar trebui să începem prin stabilirea unor obiective financiare principale, adică scopul pentru care muncim, dincolo de provocarea strict profesională. Apoi acestea, divizate în obiective mai mici structurate pe segmente personale – de tip hobby sau casnice – de exemplu, ne dorim o casă nouă, o mașină nouă. Este, de asemenea, important să ne obișnuim cu a avea un buget personal calibrat la nevoi și capacitatea de a-l susține și un fond de urgență, un depozit sau un venit pasiv la care apelezi atunci când dai peste situații neprevăzute. Depinde de noi să ne gestionăm în cea mai bună formă bugetul personal. Neprevăzutul iese din tiparele cheltuielilor previzionate. Deci fiecare dintre noi ar trebui să își asume acele riscuri pe care le poate gestiona cel mai ușor, sigur, previzibil.
