România ar trebui să își asume din nou ca obiectiv aderarea la zona euro, cât mai curând posibil, a transmis viceguvernatorul Băncii Naționale a României, în cadrul unei reuniuni de lucru a Băncii Centrale Europene, organizate la București. Este primul mesaj public clar despre intenția României de a adera la zona euro, după o lungă perioadă de tăcere la nivel instituțional.
„Chiar și în actualul context economic dificil, sunt convins că următorul proiect major al României trebuie să fie aderarea la zona euro, cât mai curând posibil”, a afirmat oficialul BNR în fața reprezentanților BCE și ai băncilor centrale din Uniunea Europeană.
BNR, mesaj strategic
Este primul semnal dinspre BNR, venit într-un cadru internațional, care sugerează că banca centrală susține revenirea temei euro în dezbaterea publică – o invitație discretă adresată factorilor decizionali de la București.
Declarația a fost făcută în cadrul reuniunii Grupului de Lucru pentru Prognoze Macroeconomice (Working Group on Forecasting – WGF), structură a Comitetului de Politică Monetară din cadrul Sistemului European al Băncilor Centrale, organizată pe 26 iunie la sediul BNR din București. Participanții la eveniment provin din direcțiile de analiză și cercetare macroeconomică ale băncilor centrale din UE, iar președintele grupului este João Sousa, director general adjunct al Direcției Generale Economie din cadrul BCE.
În discursul său, viceguvernatorul BNR a vorbit despre nevoia reluării parcursului de convergență nominală și a subliniat că România s-a abătut de la criteriile necesare aderării la euro în urma șocurilor pandemice și a politicilor fiscal-prociclice din perioada 2020–2024. Totuși, oficialul a menționat că noul context politic pro-european oferă un cadru favorabil pentru revenirea la consolidare fiscală și stabilitate macroeconomică, condiții esențiale pentru viitoarea aderare la zona euro.
Când va adopta România moneda unică?
Vorbind despre acest subiect, Mugur Isărescu a spus mai multe ori „când e pregătită”. Guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, a afirmat ca problema adoptarii euro nu este „dacă va avea loc, ci când”. Isarescu vede necesar un angajament mai ferm privind tinta de adoptare a monedei euro.
Asta spun și economiștii, mai ales că decizia nu ține de guvernatorul BNR sau de cei care gestionează politica monetară. Vorbim de o decizie politică ce trebuie asumată de Guvern și Parlamentul României. Foste guvernări (precum guvernul Dăncilă) și-au asumat strategii sau comitete de aderare ce au rămas la acest stadiu.
Este România pregătită pentru zona euro?
„Nicio țară nu a fost vreodată perfect potrivita pentru zona euro”, afirma Ionuț Dumitru, economistul sef al Raiffeisen Bank în urmă cu 13 ani. „România va avea nevoie de 20 pana la 30 de ani pana cand va indeplini criteriile de convergenta”, explica atunci Ionut Dumitru, astăzi consilier onorific al premierului Ilie Bolojan.
Stirea BankigNews o citesti AICI
Criteriile de aderare la zona euro, potrivit Consiliului European
Pentru a adopta moneda euro, statele membre ale UE trebuie să îndeplinească anumite condiții cunoscute drept „criterii de convergență”.
- Rata inflației nu poate fi mai mare de 1,5% peste rata celor trei state membre care înregistrează cele mai bune rezultate.
- Deficitul nu poate fi peste 3%.
- Raportul dintre datoria publică și PIB nu poate depăși 60%. *
- Stabilitatea cursului de schimb
- Rata dobânzii pe termen lung nu ar trebui să fie mai mare de două puncte procentuale peste rata celor trei state membre care înregistrează cele mai bune rezultate în materie de stabilitate a prețurilor.
Comisia Europeană: România nu îndeplinește condițiile pentru adoptarea monedei euro
Potrivit raportului de Convergență 2024, din 2 septembrie 2024, Comisia Europeană consideră că, în prezent, România nu îndeplinește condițiile pentru adoptarea monedei euro (factori relevanți cum ar fi: condițiile macroeconomice la nivel internațional, inflația, incertitudinile geopolitice, etc. nu sunt atinse).
Referitor la convergența juridică, legislația din România – în special, Legea nr. 312 din 28 iunie 2004 privind Statutul Băncii Naționale a României („Legea privind BNR”) – nu este pe deplin compatibilă cu obligațiile prevăzute la articolul 131 din TFUE. Incompatibilitățile vizează independența băncii centrale, interzicerea finanțărilor monetare și integrarea băncii centrale în sistemul european SEBC/BCE5 în momentul adoptării monedei euro.
În plus, Legea privind BNR conține imperfecțiuni legate de independența băncii centrale și de integrarea acesteia în sistemul european al băncilor centrale în momentul adoptării monedei euro, în ceea ce privește obiectivele BNR și rolul Băncii Centrale Europene prevăzut la articolul 127 alineatul (2) din TFUE și la articolul 3 din statutul SEBC/BCE. Referitor la convergența nominală, Comisia Europeană consideră că statul român nu îndeplinește satisfăcător cele patru criterii de convergență stabilite de tratatele fundamenale ale UE.
Astfel, în privința criteriului stabilității prețurilor, în România, rata medie a inflației pe parcursul perioadei de 12 luni din mai 2023 până în mai 2024 a fost de 7,6 %, mult peste valoarea de referință de 4,1 %. Se estimează că în lunile următoare aceasta se va menține cu mult peste valoarea de referință. Inflația anuală (conform metodologiei IAPC) în România a fost, în medie, de 9,7 % în 2023, în scădere de la 12 % în 2022. În cursul anului 2022, inflația anuală a accelerat, pe măsură ce creșterea bruscă a prețurilor petrolului, gazelor și alimentelor pe piețele mondiale s-a repercutat asupra industriei interne și asupra prețurilor cu amănuntul ale alimentelor și energiei. Rata anuală a inflației a atins un nivel maxim de 14,6 % în noiembrie 2022.
In privința criteriului finanțelor publice, România face obiectul procedurii de deficit excesiv, începând din 2021. Potrivit previziunilor economice ale Comisiei Europene, amintite mai sus, deficitul bugetar public va crește la 6,9 % din PIB în 2024. România dispune de cadrul legislativ adecvat, însă punerea în aplicare a cadrului său bugetar a fost, în general, deficitară și nu s-a îmbunătățit de la ultimul raport al Comisiei, cel din 2022.
România nu îndeplinește criteriul cursului de schimb. Leul românesc nu participă la MCS II. România aplică un regim valutar de tip „târâtor” (crawl-like) care permite băncii centrale să intervină pe piața valutară. Stabilitatea cursului de schimb a fost utilizată de BNR ca un mecanism important de asigurare a stabilității financiare și de ancorare a anticipărilor inflației. Leul s-a depreciat constant față de euro în 2022 și 2023.
România nu îndeplinește criteriul de convergență a ratelor dobânzii pe termen lung. În perioada de12 luni care s-a încheiat în mai 2024, rata medie a dobânzii pe termen lung a fost de 6,4 %, peste valoarea de referință de 5,5 %. Rata dobânzii pe termen lung în România a crescut brusc în prima jumătate a anului 2022, de la 5,4 % în ianuarie 2022 la 9,3 % în iulie 2022, reflectând în mare măsură înăsprirea politicii monetare și creșterea inflației, precum și creșterea aversiunii față de riscul de piață. Ulterior, rata dobânzii pe termen lung a scăzut semnificativ în a doua jumătate a anului 2022 și în cea mai mare parte a anului 2023, reflectând perspectivele de scădere a inflației.
Comisia Europeană a examinat și alți factori, inclusiv evoluția balanței de plăți, integrarea piețelor și mediul internațional. Balanța externă a României (contul curent și contul de capital combinate) s-a îmbunătățit de la -6,7 % din PIB în 2022, la -4,9 % în 2023, în principal ca urmare a scăderii semnificative a deficitului comercial în ceea ce privește bunurile. Cu toate acestea, deficitul de cont curent rămâne ridicat, în special din cauza deficitelor publice ridicate și în creștere, și nu se preconizează că se va îmbunătăți anul acesta și anul următor, se arată în raportul CE.
Citește si
