Zona euro se extinde din nou, iar România privește de pe margine. Bulgaria va adopta moneda unică europeană la 1 ianuarie 2026, după ce a bifat toate criteriile de convergență și a menținut leva în Mecanismul Cursului de Schimb II (MCS II) din 2020. Decizia a fost oficializată marți, 8 iulie 2025, de Consiliul Uniunii Europene.
▶ Data aderării: 1 ianuarie 2026
▶ Rata de conversie fixă: 1 EUR = 1,95583 BGN (identică cu paritatea centrală din MCS II)
▶ Etape parcurse de Bulgaria:
Aderare la MCS II: 10 iulie 2020
BCE supraveghează băncile bulgare din 1 octombrie 2020 (cooperare strânsă)
Patru bănci semnificative sunt sub supraveghere directă BCE
📌EDUBanking. Falimentul statului din 1997 a ogligat Bulgaria să intre „de facto în zona Euro”
Bulgaria a renunțat încă din 1997 la politica monetară proprie. Leva a fost ancorată mai întâi de marca germană, apoi direct de euro, iar politica monetară a devenit una automată, fără intervenții locale. Un consiliu monetar strict obligă Banca Națională să emită bani doar în limita rezervelor valutare, iar toate mișcările de capital sunt reglementate atent.
Pe scurt: ce se întâmplă în zona euro, se simte aproape la fel și la Sofia.
Inflația redusă din Bulgaria este un efect direct al regimului monetar strict: banca centrală nu mai poate tipări bani după bunul plac.
Ce bănci din Bulgaria sunt supravegheate direct de BCE
Adoptarea euro presupune mai mult decât îndeplinirea unor criterii macroeconomice. Țările care intră în zona euro trebuie să aibă și un sistem bancar solid, aflat sub supravegherea directă a Băncii Centrale Europene. În cazul Bulgariei, acest proces a început odată cu intrarea în cooperare strânsă cu BCE, în octombrie 2020.
Patru bănci semnificative din Bulgaria sunt în prezent sub supraveghere directă a BCE, în cadrul Mecanismului Unic de Supraveghere:
UniCredit Bulbank AD – cea mai mare bancă din Bulgaria, parte a grupului italian UniCredit;
DSK Bank AD – a doua bancă din sistem, deținută de grupul OTP din Ungaria;
United Bulgarian Bank AD – parte a grupului belgian KBC;
Eurobank Bulgaria AD (Postbank) – filială a grupului elen Eurobank Ergasias.
Prin această supraveghere, BCE asigură că băncile sunt solide, capitalizate corespunzător și conforme cu standardele europene. Este o etapă esențială în procesul de integrare bancară și monetară completă.
Context: Cum a reușit Bulgaria?
Bulgaria a făcut pași constanți în ultimii ani pentru a-și alinia economia și sistemul bancar la standardele zonei euro. Stabilitatea cursului levei, disciplina bugetară și cooperarea strânsă cu BCE au fost decisive.
Leva bulgară (BGN) are un curs fix față de euro din 1999 încoace, și este legată oficial de euro din 2001 prin Mecanismul Cursului de Schimb II (MCS II).
În iulie 1997, Bulgaria a adoptat un regim de consiliu monetar (currency board), ca măsură de urgență după o criză economică și o inflație galopantă.
Atunci, leva a fost ancorată de marca germană: 1 marcă germană (DEM) = 1 leva (BGN)
În 1 ianuarie 1999, marca germană a fost înlocuită oficial de euro în calculul cursurilor. Astfel, din acel moment, leva a fost legată oficial de euro la un curs de: 1 euro = 1,95583 leva
Acest curs a rămas neschimbat până în prezent.
Totodată, țara a beneficiat de un consens politic intern și de susținerea publică pentru adoptarea euro, în ciuda provocărilor legate de inflație și venituri mai mici comparativ cu alte state din zona euro.
„Aderarea Bulgariei este un semnal puternic pentru Europa de Sud-Est. Zona euro continuă să se extindă, dar nu toți vecinii țin pasul.” a spus Dr. Petar Ganev, cercetător principal la Institute for Market Economics din Bulgaria, pentru Reuters.
Contextul tensionat al aderării Bulgariei la euro
Deși Bulgaria a bifat oficial criteriile tehnice pentru a adopta euro în 2026, procesul nu a fost lipsit de controverse și provocări sociale interne. Potrivit oficialului bulgar, nivelul scăzut de încredere în instituțiile publice a alimentat scepticismul în rândul populației. „Când nu ai încredere în instituțiile din țară, e mult mai greu să faci o tranziție majoră, mai ales spre moneda euro”, a declarat el pentru Reuters.
Sprijin politic fragil
Deși majoritatea partidelor pro-europene susțin adoptarea monedei unice, guvernele bulgare din ultimii ani au fost fragile, instabile sau cu sprijin parlamentar redus. O parte din opoziție (inclusiv partide naționaliste) contestă aderarea, acuzând pierderea suveranității monetare și teama de scumpiri.
De ce se tem bulgarii? Costul vieții poate crește
Un segment semnificativ al populației bulgare se teme că introducerea euro va duce la o creștere artificială a prețurilor, un fenomen cunoscut și din alte state est-europene care au adoptat moneda, precum Grecia sau Portugalia.
Chiar dacă Banca Națională a Bulgariei și BCE au desfășurat campanii de informare pentru a combate miturile, reticențele persistă, în special în zonele rurale sau mai puțin dezvoltate.
Zona euro nu înseamnă doar monedă unică și prețuri convertite ușor. Înseamnă reguli stricte, supraveghere bancară de la Frankfurt, dar și acces mai ieftin la împrumuturi, predictibilitate economică și o plasă de siguranță în vremuri tulburi. Bulgaria a acceptat provocarea.
Ce câștigă o economie care trece la moneda euro
Deși Bulgaria a avut deficite mici și o inflație în scădere, economia este în continuare una dintre cele mai puțin dezvoltate din UE, ca PIB/capita (Bulgaria~66% din media UE, potrivit Eurostat).
Adoptarea euro este văzută ca o ancoră pentru investiții și stabilitate, dar și o provocare pentru o economie care încă se recuperează după multiple crize politice.
După aderare, tranzacțiile comerciale și financiare nu mai implică riscuri de curs valutar în relația cu partenerii din zona euro. Este un avantaj major pentru exportatori și importatori, dar și pentru turiști și investitori.
Totodată, un alt avantaj al aderarii sunt costurile de împrumut mai mici (pe termen mediu/lung). Țările din zona euro beneficiază, în general, de dobânzi mai mici pe piețele financiare, datorită percepției de stabilitate și a sprijinului BCE (Grecia si Portugalia au avut aceste avantaje).
Acces la mecanismele de sprijin euro, precum Mecanismul European de Stabilitate. Alte avantaje pot fi creșterea investițiilor străine directe.
Euro nu rezolvă totul. Dezavantajele mai puțin discutate
Poate principalul dezavantaj este pierderea controlului asupra politicii monetare (să ne gândim ce se poate întâmpla cu România dacă BNR nu are această putere!). Țara nu mai poate decide rata dobânzii de politică monetară, nu poate devaloriza moneda națională pentru a susține exporturile sau a răspunde la șocuri.
Politica BCE este gândită pentru întreaga zonă euro și poate fi prea restrictivă sau prea relaxată pentru nevoile unei țări mici.
Dar și lipsa ajustării prin curs valutar poate fi un risc major al economiei insuficient pregătite. În fața unor crize (ex: pierderea competitivității, recesiune), țările din afara zonei euro pot lăsa moneda să se deprecieze, sprijinind exporturile.
Dar țările din zona euro pot ajusta doar prin reduceri de salarii sau reforme structurale, ceea ce este mai dureros politic și social (așa-numita „ajustare internă”).
Când țara nu este suficient de pregătită (prin productivitate, competitivitate, flexibilitate a pieței muncii), poate fi o provocare – șomaj ridicat și stagnare economică. Criza din zona euro (2010–2012) a arătat cât de greu poate fi pentru țări precum Grecia, Italia sau Spania să facă ajustări fără instrumente proprii.
În final, să reamintim că tranziția și adaptarea la zona euro vine cu costuri. Trecerea la euro implică cheltuieli pentru sistemele informatice, educație financiară, adaptarea contractelor, recalcularea prețurilor etc. Există riscul percepției de „rotunjire a prețurilor” – adică scumpirea artificială a produselor când se realizează conversia în euro.
