Primele șase luni din 2026 au arătat o Românie bancară care continuă să crească, chiar dacă economia îi pune piedici. Cele mai mari 6 bănci – Banca Transilvania, BCR, UniCredit Bank, BRD Groupe Société Générale, Raiffeisen Bank și ING Bank – au adăugat miliarde de lei la active, au raportat profituri consistente și au atras sute de mii de clienți. Din acest tablou lipsește CEC Bank, care ocupa la finalul anului trecut locul al treilea după nivelul activelor, dar care nu a comunicat însă rezultatele consemnate în S1 2026, disponibile abia la sfârșitul lunii septembrie.
Dar, în același timp, piața a trecut prin două dintre cele mai importante momente ale ultimilor ani: Raiffeisen Bank a anunțat preluarea Garanti BBVA România, iar Consiliul Concurenței a aplicat amenzi cumulate de 3,73 miliarde de lei pentru 10 bănci în dosarul ROBOR.
Există momente în care cifrele spun povestea, dar sunt și momente în care trebuie să privești dincolo de ele. Prima jumătate din 2026 este unul dintre aceste momente, pentru că la suprafață lucrurile arată bine, însă în profunzime economia gâfâie și se confruntă cu provocări pe care companiile și populația le gestionează cu greu. Mă refer la încetinirea consumului, inflația încă ridicată, presiunea fiscală tot mai puternică, criza energetică și creșterea prețurilor la combustibili, costurile de finanțare, dar și la incertitudinea geopolitică ce complică planurile de investiții și dezvoltare.
Sunt presiuni care nu se văd întotdeauna imediat în bilanțurile băncilor, dar care ajung, mai devreme sau mai târziu, la ușa lor: în deciziile unui antreprenor de a lua sau nu un credit, în bugetul unei familii care își calculează rata lunară, în planurile unei companii care amână o investiție sau în nevoia tot mai mare de economisire și prudență.
24 de miliarde de lei în plus. Dar cine a luat grosul creșterii?
Potrivit datelor Băncii Naționale a României, activele sistemului bancar au ajuns la aproximativ 981 miliarde de lei la 30 iunie 2026, cu circa 24 miliarde de lei peste nivelul de la sfârșitul anului anterior.
Interesant este că doar cinci bănci – Banca Transilvania, UniCredit Bank, BRD Groupe Société Générale, Raiffeisen Bank și ING Bank – au acumulat aproximativ 15 miliarde de lei din această creștere. Adică 62,5% din toate activele noi adăugate de întregul sistem bancar în primele șase luni.
Este probabil cea mai simplă cifră pentru a înțelege cât de importantă a devenit forța marilor bănci. Iar în fruntea lor se află, din nou, Banca Transilvania.
6,4 miliarde de lei profit pentru cele mai mari bănci: reziliență într-o perioadă complicată
Profitul net al întregii industrii bancare a ajuns la 7,35 miliarde de lei în primul semestru din 2026, potrivit datelor BNR, foarte aproape de nivelul consemnat în aceeași perioadă a anului trecut.
În interiorul acestui rezultat, cele mai mari șase bănci analizate în acest material — Banca Transilvania, BCR, Raiffeisen Bank, UniCredit Bank, BRD și ING Bank — au cumulat aproximativ 6,4 miliarde de lei, ceea ce înseamnă aproape 87% din profitul net al întregului sistem bancar.
Clasamentul este condus detașat de Banca Transilvania, cu un profit de aproximativ 2,1 miliarde de lei, urmată de BCR, cu 1,2 miliarde de lei. Raiffeisen Bank a raportat circa 850 milioane de lei, UniCredit Bank aproximativ 820 milioane de lei, BRD 784 milioane de lei, iar ING Bank 660 milioane de lei.
Aceste șase bănci au generat aproape nouă din zece lei din profitul net al întregului sistem bancar în primul semestru. Este un indicator care arată nu doar forța individuală a acestor instituții de credit, ci și cât de important a devenit plutonul marilor bănci pentru rezultatul întregii industrii.
Banca Transilvania a adăugat singură aproape o treime din creșterea sistemului
Activele Banca Transilvania au crescut de la aproximativ 210,4 miliarde de lei la 217,8 miliarde de lei, consemnând un plus de 7,4 miliarde de lei în șase luni. Raportat la cele 24 de miliarde de lei adăugate de întreaga industrie, înseamnă că Banca Transilvania a generat singură aproximativ 30,8% din creșterea activelor bancare din România.
Este o cifră care spune mai mult decât un clasament. Spune că, în ciuda unei economii în care consumul populației încetinește și incertitudinea apasă deciziile de investiții, Banca Transilvania continuă să joace ofensiv. A acordat aproape 25 de miliarde de lei în finanțări în primul semestru și a atras peste 250.000 de clienți noi.
Mesajul lui Ömer Tetik merge exact în această direcție: contextul este dificil, dar banca nu își schimbă strategia fundamentală. Creșterea trebuie să vină din clienți, din companii, din investiții în tehnologie și din ecosistemul Grupului BT. Este o declarație care are și o dimensiune emoțională.
Pentru că, în spatele celor 217,8 miliarde de lei active, Ömer Tetik vorbește despre oameni și companii, despre cei aproximativ 600.000 de clienți corporate ai grupului care produc, investesc și creează locuri de muncă. În esență, Banca Transilvania nu vorbește doar despre cât a crescut banca. Vorbește despre cât de multă economie trece prin bancă.
BCR, singura mare bancă ce a pierdut active. Dar nu și-a pierdut ambiția
BCR este excepția, pentru că activele băncii au scăzut de la 132,2 miliarde de lei la 31 decembrie 2025 la 131,4 miliarde de lei la 30 iunie 2026, raportând un minus de aproximativ 800 milioane de lei. Practic, într-un semestru în care marile bănci au crescut, BCR a mers în sens opus la nivelul activelor.
Dar discursul lui Sergiu Manea nu este unul defensiv. Din contră. BCR pune accent pe educație financiară și pe transformarea României într-o economie capabilă să concureze prin valoare, nu doar prin preț. ”Naționala de EduFin” este, din această perspectivă, mai mult decât o campanie.
Este recunoașterea unei probleme reale. Într-o țară în care deciziile financiare pot afecta o familie timp de 20 sau 30 de ani, educația financiară nu mai poate fi tratată ca un subiect secundar. Iar BCR continuă să promoveze creditarea responsabilă, inclusiv creditele în lei cu dobândă fixă.
Profitul de aproximativ 1,2 miliarde de lei arată că scăderea activelor nu a însemnat o pierdere a forței financiare.
UniCredit a apăsat accelerația, dar a ținut piciorul aproape de frână
UniCredit Bank a crescut de la aproximativ 103 miliarde de lei la aproape 105,7 miliarde de lei, ceea ce se traduce într-un avans de 2,7 miliarde de lei. Este o evoluție care o apropie și mai mult de plutonul de vârf al pieței.
Discursul Mihaelei Lupu este mai degrabă unul de echilibru decât de exuberanță. Războiul din Ucraina, conflictul din Orientul Mijlociu, volatilitatea energiei și incertitudinile politice și economice sunt enumerate ca riscuri reale pentru companii și populație. Răspunsul UniCredit Bank este însă interesant: managementul riscului nu trebuie să blocheze creșterea.
Banca vrea să fie prudentă, dar în același timp să intensifice activitatea comercială și să folosească poziția financiară solidă pentru a finanța investițiile și economia. Este o filosofie care se va vedea probabil tot mai mult în banking, nu ”creștere cu orice preț”, dar nici ”așteptăm să treacă furtuna”. Profitul UniCredit Bank a fost de aproximativ 820 milioane de lei.
BRD: într-o economie dificilă, clientul care încă vrea credit contează enorm
BRD a avut o creștere mai modestă a activelor: de la 95,4 miliarde de lei la 96,3 miliarde de lei. Asta nu înseamnă însă că activitatea comercială a încetinit. Din contră. Creditele nete, inclusiv finanțările prin leasing, au crescut cu aproximativ 12% față de aceeași perioadă a anului trecut.
Iar aici apare una dintre cele mai importante idei din mesajul Mariei Rousseva: oamenii și companiile încă vor să se finanțeze. Chiar și într-o economie în care inflația este persistentă, fiscalitatea apasă, iar incertitudinea geopolitică nu dispare. BRD răspunde prin eficiență, digitalizare și disciplină. Profitul de aproximativ 784 milioane de lei, în creștere cu 2,5%, este expresia acestei reziliențe.
Raiffeisen a jucat la două mese: crește organică și achiziție
Raiffeisen Bank a avut a doua cea mai mare creștere de active dintre băncile analizate, de la 88,6 miliarde de lei la 91,8 miliarde de lei, adică un plus de 3,2 miliarde de lei. Ideea este că adevărata poveste a Raiffeisen Bank din 2026 nu poate fi înțeleasă doar din bilanț.
Pe 28 martie 2026, banca a anunțat acordul pentru achiziția a 100% din acțiunile grupului Garanti BBVA România, inclusiv Garanti Bank și divizia de leasing Motoractive, de la grupul BBVA. Valoarea anunțată a tranzacției este de 591 milioane de euro, iar finalizarea este condiționată de obținerea aprobărilor necesare, fiind estimată pentru trimestrul IV din 2026.
Nu este o simplă tranzacție. Este un semnal. Raiffeisen Bank vrea să crească într-o piață în care consolidarea devine din ce în ce mai importantă. Achiziția îi va extinde baza de clienți, activele și capacitatea de a concura pentru pozițiile de vârf ale sistemului.
Cu alte cuvinte, banca a transmis pieței că nu este mulțumită doar cu o creștere organică. Vrea o felie mai mare din bankingul românesc. Iar rezultatele din primul semestru arată că banca avea deja viteză: aproximativ 850 milioane de lei profit.
În paralel, Zdenek Romanek vorbește despre un alt motor al viitoarei creșteri, respectiv tehnologia. Inteligența artificială, servicii mai simple și mai rapide, dar și păstrarea interacțiunii umane în centrul relației cu clientul.
ING Bank vrea ceva mai greu decât clienți noi: să rămână în viața lor
ING Bank a adăugat aproximativ 800 milioane de lei la active, până la 81,2 miliarde de lei. Ce am înțeles din comunicatul de presă remis de bancă este că nu activele sau profitul sunt cele mai interesante elemente din bilanț, ci cifra de 2 milioane de clienți activi, din cei 2,2 milioane de clienți în total (peste 90%).
Și mai există un număr care arată unde își vede ING viitorul, adică faptul că 50.000 dintre clienții noi atrași în primul semestru au sub 24 de ani. Acești tineri nu sunt neapărat cei mai profitabili clienți astăzi, dar pot fi cei mai importanți peste zece ani.
Vor avea salarii mai mari, vor cumpăra locuințe, vor lua credite, vor economisi, vor investi și poate își vor deschide propriile companii. Mihaela Bîtu vorbește, astfel, despre o bancă ce își construiește viitorul prin utilizare constantă și recomandări. Profitul ING Bank a ajuns la aproximativ 660 milioane de lei.
Dosarul ROBOR, cel mai dur moment al semestrului pentru industria bancară, va schimba cu siguranță perspectiva pentru a doua parte a anului
Dacă tranzacția Raiffeisen–Garanti a fost vestea care a arătat ambiția industriei, dosarul ROBOR a fost momentul care a readus-o brutal cu picioarele pe pământ.
Consiliul Concurenței a anunțat sancționarea a 10 bănci cu amenzi cumulate de 3,73 miliarde de lei, aproximativ 710 milioane de euro, în urma investigației privind coordonarea comportamentului în procedura de stabilire a ROBOR.
Este, fără îndoială, o sumă uriașă. Dar impactul dosarului ROBOR este mult mai mare decât valoarea amenzii. Este o problemă de încredere. Pentru industrie, dosarul va avea probabil efecte mult timp după plata sau contestarea amenzilor, pentru că a turnat plumb în picioarele băncilor.
Este destul de plauzibil ca instituțiile de credit să devină mai precaute în zona comercială, iar disponibilitatea lor de a-și asuma riscuri și de a accelera creditarea ar putea fi influențată de incertitudinea legată de aceste sancțiuni. Dacă amenzile vor rămâne în vigoare și vor trebui achitate, impactul asupra rezultatelor și capitalului unor bănci nu va fi deloc neglijabil.
Într-un astfel de scenariu, este posibil ca unele instituții să prefere o abordare mai conservatoare, să își calibreze mai atent apetitul pentru risc și să fie mai selective în acordarea finanțărilor. Iar într-o economie care are nevoie de credit pentru investiții și dezvoltare, orice frână pusă creditării poate avea efecte dincolo de bilanțurile băncilor.
O industrie care crește, dar intră într-o perioadă în care prudența va conta tot mai mult
Dacă primul semestru din 2026 ar trebui rezumat într-o singură idee, aceasta ar fi că băncile românești încă au forță. Activele au crescut, profiturile au rămas la un nivel ridicat, creditarea continuă, iar marile instituții de credit își caută locul într-o piață care se transformă rapid.
Dar a doua jumătate a anului vine cu o ecuație mai complicată. Achiziția Garanti BBVA arată că procesul de consolidare nu s-a încheiat, investițiile în digitalizare și inteligență artificială vor accelera, iar competiția pentru clienți va deveni probabil și mai intensă. În același timp, dosarul ROBOR, presiunile economice și incertitudinile fiscale și geopolitice vor obliga băncile să găsească un echilibru tot mai fin între creștere și prudență.
În fond, aceasta este noua hartă a bankingului românesc, bănci mai mari, mai profitabile și mai tehnologizate, dar care trebuie să navigheze o economie în care clienții lor au devenit mai atenți la fiecare leu. Iar în următoarele șase luni, nu doar viteza de creștere va conta, ci și cât de bine vor ști băncile să rămână aproape de economia reală.
Ce au spus Ömer Tetik, Sergiu Manea, Mihaela Lupu, Zdenek Romanek, Maria Rousseva și Mihaela Bîtu despre primul semestru din 2026
„Rezultatele din prima jumătate a anului înseamnă mai mult decât creșterea băncii. În spatele lor sunt milioanele de clienți, dintre care aproximativ 600.000 de companii care investesc, produc, creează locuri de muncă și contribuie la economia României. În ciuda contextului economic provocator, am reușit să creștem baza de clienți și activitatea operațională a băncii, fapt care se vede în rezultatele noastre. Ne păstrăm focusul pe creșterea business-ului, bazat pe rețeaua noastră puternică, pe aplicațiile foarte bune în care investim semnificativ, pe Grupul BT, care oferă servicii complementare și pe un număr tot mai mare de clienți din diaspora.”, a precizat Ömer Tetik, Director General, Banca Transilvania.
„Prima jumătate a anului ne-a arătat cât de mult contează, la nivel individual și societal, să înțelegem ce se întâmplă cu finanțele și economia. Am văzut, de asemenea, impactul pe care îl au programele BCR de educație și planificare financiară, așa cum sunt Școala de Bani și Financial Coaching. De aceea continuăm să investim în educație și facem pasul spre Naționala de EduFin, un demers prin care ne propunem să scoatem România de pe ultimul loc în UE la competențe financiare. Iar invitația de a fi parte din această echipă și de a parcurge testul Naționalei este deschisă tuturor, mai ales că este singura competiție în care joacă toată țara și în care, dacă urcăm în clasament, câștigăm cu toții. Continuăm să finanțăm sectoarele care pot duce România de la o economie care concurează prin preț la una care câștigă prin valoare. Și continuăm să susținem creditarea responsabilă, în lei, cu dobândă fixă și cu asigurare de viață și șomaj, așa cum am făcut constant în ultimii 10 ani. Pentru că mesajul nostru pornește de la faptul că suntem aici, alături de oameni, de mediul de afaceri și comunități, cu toată convingerea că împreună putem face din România o destinație de încredere pentru investiții și dezvoltare pe termen lung”, a declarat Sergiu Manea, CEO Banca Comercială Română.
”Prima jumătate a anului 2026 a fost marcată de o performanță solidă a activității Grupului UniCredit, într-un context macroeconomic marcat de incetitudini politice la nivel intern și global, dar și de conflictele din Ucraina și Orientul Mijlociu. Am continuat să punem accentul pe managementul riscului, în paralel cu intensificarea activității comerciale care să ne ajute să ne îmbunătățim și să ne întărim poziția în piața bancară. UniCredit Bank România a continuat să contribuie semnificativ la finanțarea economiei românești și să lanseze produse și servicii cu valoare adăugată mare pentru clienți. În prima jumătate a anului 2026, UniCredit Bank a continuat să susțină economia românească și să fie un partener de încredere pentru clienții săi, persoane fizice, companii, sector public, într-un context marcat de incertitudini geopolitice și economice. Evoluțiile internaționale, inclusiv conflictul din Orientul Mijlociu și volatilitatea prețurilor la energie, au generat presiuni suplimentare asupra mediului de afaceri și asupra consumatorilor. În acest context, banca a acționat cu prudență și responsabilitate, valorificând în același timp poziția sa financiară solidă pentru a susține investițiile, dezvoltarea și creșterea economică”, a subliniat Mihaela Lupu, Președinte Executiv UniCredit Bank, în cadrul raportului financiar pentru primul semestru din 2026, publicat de instituția de credit.
„În primul semestru al anului 2026, Grupul BRD a continuat să obțină rezultate reziliente, în pofida unui context dificil marcat de presiuni macroeconomice ridicate, incertitudine geopolitică, inflație persistent ridicată și o povară fiscală în creștere. În această perioadă, Grupul BRD a rămas concentrat pe sprijinirea clienților săi, continuând totodată inițiativele de optimizare și eficientizare, menite să asigure adaptarea la un mediu foarte competitiv, aflat într-o transformare rapidă și să susțină crearea de valoare sustenabilă pe termen lung. Dinamica comercială a Grupului BRD a rămas solidă, soldul creditelor nete, inclusiv finanțările prin leasing, crescând cu aproximativ 12% față de aceeași perioadă a anului trecut, susținută de o activitate robustă atât pe segmentul retail, cât și pe cel al companiilor. Creditarea persoanelor fizice și a companiilor mari a continuat să avanseze într-un ritm sănătos, demonstrând soliditatea francizei noastre și capacitatea de a răspunde nevoilor de finanțare ale clienților. În același timp, am continuat să dezvoltăm ecosistemul nostru digital. Prin îmbogățirea constantă a aplicației mobile YOU BRD cu noi funcționalități, îmbunătățim în continuare experiența și gradul de implicare al clienților. Acest aspect se reflectă în creșterea susținută a bazei de clienți cu activitate digitală și a volumelor de tranzacții. Grupul BRD a obținut venituri mai ridicate, menținând totodată o gestionare disciplinată a costurilor, o calitate solidă a activelor și poziții confortabile de capital și lichiditate. În pofida unui mediu operațional dificil, Grupul BRD a înregistrat un profit net de 784 milioane RON, în creștere cu 2,5% față de aceeași perioadă a anului anterior, demonstrând reziliența modelului nostru de afaceri și angajamentul continuu al echipelor noastre”, a spus Maria Rousseva, CEO, BRD Groupe Société Générale.
”Rezultatele din prima jumătate a anului 2026 confirmă capacitatea noastră de a menține un ritm solid de creștere și o relație apropiată cu clienții. Ne continuăm dezvoltarea ca partener și consultant financiar de încredere, investim în oamenii noștri pentru a răspunde cât mai bine nevoilor în evoluție ale clienților și facem serviciile bancare mai simple, mai rapide și mai intuitive. În același timp, extindem utilizarea pragmatică a tehnologiei, în special a inteligenței artificiale, pentru a susține creșterea băncii, păstrând interacțiunea umană în centrul experienței oferite clienților.” - Zdenek Romanek, Președinte & CEO, Raiffeisen Bank România.
Prima jumătate a anului a marcat un început solid pentru ING Bank România, susținut de o dinamică comercială bună și o performanță financiară rezilientă. Ne bucurăm să vedem că experiența pe care o oferim continuă să atragă tot mai mulți români către ING, inclusiv o nouă generație de utilizatori: 50.000 dintre clienții noi atrași în acest semestru au sub 24 de ani. Totodată, la mijlocul anului am atins un prag important, ajungând la 2 milioane de clienți activi, persoane fizice și juridice, dintr-un total de 2,2 milioane de clienți ai băncii. Acest lucru înseamnă că peste 90% din baza noastră de clienți utilizează în mod activ produsele și serviciile ING, considerându-le relevante pentru viața de zi cu zi. Această creștere a fost obținută organic, prin utilizare constantă și recomandări din partea clienților, într-un model de business care a plasat digitalizarea în centrul experienței bancare, a declarat Mihaela Bîtu, CEO al ING Bank România.
