În contextul publicării recente a motivării deciziei Consiliului Concurenței în dosarul ROBOR, președintele instituției, Bogdan Chirițoiu, a publicat un articol (AICI) în care prezintă argumentele autorității privind mecanismul de stabilire a indicelui și aplicarea legislației concurenței.
Consiliul Patronatelor Bancare din România a transmis un comunicat de presă, considerând că sunt necesare câteva clarificări fundamentale. Intitulat ”ROBOR: confidențialitatea cotațiilor, o condiție esențială pentru concurență”, editorialul semnat de Bogdan Chirițoiu în cadrul Contributors pleacă de la idee că Dosarul ROBOR este un ”subiect care a generat mai multe insulte decât argumente, iar polemica a întreținut confuzia”.
”Respectăm rolul și atribuțiile Consiliului Concurenței, precum și dreptul reprezentanților săi de a explica public pozițiile instituției. Considerăm însă că, în această etapă, dezbaterea asupra temeiniciei deciziei trebuie să se desfășoare cu prioritate în fața instanțelor de judecată, cu respectarea deplină a dreptului la apărare al fiecărei părți”, este răspunsul dat de băncile membre a Consiliului Patronatelor Bancare din România.
”Încrederea în instituții depinde nu doar de fermitatea deciziilor, ci și de rigoarea argumentelor care le susțin. O autoritate puternică nu este aceea care aplică cele mai spectaculoase sancțiuni, ci aceea ale cărei decizii rezistă celui mai exigent control juridic și economic. Considerăm că dezbaterea trebuie să continue cu argumente și probe, în cadrul instituțional adecvat, fără a afecta nejustificat încrederea publicului în sistemul bancar”, subliniază Georgiana Murgulescu, Secretarul General al CPBR, oferind și câteva clarificări, pe care le prezentăm mai jos.
• Transparența NU este cartel. Observarea cotațiilor concurenților nu demonstrează, prin ea însăși, o înțelegere anticoncurențială. Dreptul concurenței nu obligă participanții la piață să fie orbi la informațiile despre prețuri. Contează natura informației și comportamentul pe care îl generează.
• Regulile sistemului NU sunt dovada unei înțelegeri. ROBOR funcționează într-un mecanism instituționalizat, cu reguli prestabilite. Dacă arhitectura acestuia este considerată problematică, trebuie demonstrat ce conduită anticoncurențială concretă este imputabilă băncilor, distinct de utilizarea mecanismului.
• Băncile NU au interese economice identice. O creștere a ROBOR nu generează automat profit pentru fiecare bancă. Bilanțurile includ active, pasive, costuri de finanțare, expuneri și riscuri diferite. A presupune un beneficiu comun, fără analiza acestor elemente, reprezintă o simplificare economică nejustificată.
• Lipsa obligației de a calcula prejudiciul NU elimină obligația de a demonstra încălcarea. O restrângere a concurenței prin obiect poate fi sancționată fără cuantificarea efectelor, dar conduita și calificarea sa juridică trebuie riguros demonstrate.
• Dreptul european NU instituie o prezumție generală de vinovăție. Inclusiv jurisprudența CJUE impune interpretarea restrictivă a restrângerilor prin obiect și analiza contextului economic și juridic. Invocarea legislației europene nu poate înlocui demonstrația juridică.
• Dreptul la apărare NU este o formalitate. Consiliul Concurenței și-a prezentat argumentele. Fiecare bancă are dreptul să le conteste în instanță. Dezbaterea publică trebuie să respecte independența justiției și să evite transformarea unei dispute juridice într-un proces mediatic.
