Bucureștiul de altădată are povești pe care mă bucur să le redescopăr – prin cărți, muzee sau expoziții. De data asta, povestea este „cusută” chiar în hainele vremii. Am mers în Pauza de Banking la Hanul Gabroveni. De la rochiile elegante și accesoriile sofisticate până la schimbările care au transformat moda și societatea bucureșteană, expoziția „Îmbrăcând Timpul. București – modă, memorie, identitate” te invită să privești istoria Capitalei dintr-o perspectivă diferită.
1.000 de piese de epocă readuc în atenție eleganța, obiceiurile și transformările Bucureștiului de odinioară.
Am zăbovit printre dantele fine, mănuși, rochii elegante, umbreluțe, carnețele de bal și binocluri de teatru. Expoziția curatoriată de Iulia Gorneanu adună aproximativ 1.000 de piese de epocă și ne poartă de la mijlocul secolului al XIX-lea până în anii ’40.
Pentru mine, raiul bucureștean s-a oprit în colțul cu pălării. Roșii, mov, albastre, fiecare îți dă un motiv să mai zăbovești. Mă uit la ele și mă întreb câte străzi au străbătut. Dar câte țări? Unele piese au venit de peste ocean, spune curatoarea.
Dar povestea lor începe înaintea Bucureștiului interbelic. Printre punguțe de bani, paftale și podoabe se mai simte apropierea de Orient. Apoi, garderoba se schimbă și privirea orașului se îndreaptă spre Occident. Pe Podul Mogoșoaiei, viitoarea Cale a Victoriei, îmi imaginez doamnele cu pelerine de catifea și crinoline ample, croindu-și drum pe străzile de odinioară. În fața unei ținute de plimbare, descopăr câtă pregătire încăpea într-o simplă ieșire: o bluză din tul lucrată manual, dantelă irlandeză, o pălăriuță cu pene de struț, o poșetă din goblen și pantofi de mătase. Încerc să le așez, cu gândul, în mișcarea orașului pe care mă plimb azi.
Bucureștiul de altădată prin hainele vremii
Mă opresc în fața binoclului albastru. Fabricat la Paris pentru un magazin de pe Calea Victoriei, el păstrează o mică urmă a legăturilor comerciale și a gusturilor bucureștene importate totuși de la Paris. Privindu-l, mă gândesc la serile pentru care era ales, alături de mănuși și de celelalte accesorii. Ce vremuri cu parfum franțuzit! îmi răsună în minte… În apropiere, carnețelele de bal mă poată în pași de vals spre incăperea cu jobene.
Țilindrul a devenit Joben in limba română
Și domnii au poveștile lor. M-am oprit să admir jobenele și am aflat că până și numele acesta, atât de familiar nouă, are o istorie bucureșteană: vine de la Jobin, un pălărier francez stabilit în Capitală. „Țilindrul” este numele corect, dar la noi a prins numele primului pălarierului care și-a deschis magazinul pe Calea Victorie.
Printre veste, papioane și pălării, un detaliu mi se pare deosebit de practic: gulerele și manșetele detașabile. Etichetele păstrează și numele croitorilor, pălărierilor și magazinelor de atunci. Din câteva obiecte începe să se contureze și Bucureștiul meseriașilor care întrețineau această eleganță.
Dincolo de ținutele pentru stradă sau bal, expoziția lasă să se vadă și pregătirile din budoar: corsete, șireturi, cârlige și clești pentru ridicarea trenei. Iar o rochie de seară din mătase, realizată probabil în jurul anului 1900 și adaptată modei anilor ’20, arată cum o haină putea continua să fie purtată, schimbându-se odată cu vremurile.
M-am oprit în fața anilor 20 când româncele au descoperit călătoriile. Și moda le-a urmat prin Egiptul antic unde am descoperit o frumoasă umbrelă cu print specific și o rochie asortată cu fir metalic. Le-am privit cu aceeași curiozitate cu care m-am oprit la pălării. Rămân în povestea mea și mă întreb ce drumuri au străbătut aceste haine, ce țări au „vizitat” împreună cu posesorii lor.
Hainele, un document istoric al Bucureștiului
Bucureștiul meu se lasă descoperit din aproape în aproape, într-o cusătură, într-o dantelă, într-un accesoriu. Astăzi l-am cunoscut puțin mai bine prin hainele lui de altădată, iar expozitia transformă hainele într-un document istoric al Bucurestiului.
Ne putem uita atent la moda vremii și să descoperim oglinda societății de atunci: cum trăiau oamenii, ce prețuiau, câtă grijă puneau într-o ieșire în oraș. Mă gândesc mai ales la femeile care au purtat aceste rochii și pălării. Cum și le-au ales? Ce bucurii le leagă de ele? Mi-ar fi plăcut să cunosc Bucureștiul de altă dată…
Dar ce bine că-l putem recupera cu ajutorul hainelor vremii. Te invit să vizitezi expoziția care este deschisă până pe 31 octombrie 2026, la ARCUB – Hanul Gabroveni, strada Lipscani nr. 84–90.
”Pauza de banking” este susținută de Exim Banca Românească. Un parteneriat care ne invită să ieșim, din când în când, din ritmul alert al știrilor financiare și să descoperim expoziții, muzee, evenimente culturale și proiecte speciale. Pentru că o pauză bine aleasă poate aduce inspirație, idei noi și o altă perspectivă asupra lumii din jur.
