Masurile propuse de proiectul de OUG privind taxarea activelor sectorului bancar in functie de amplitudinea deviatiei mediei trimestriale a indicelui ROBOR fata de pragul de referinta (1,5%), va genera o serie de efecte puternic negative in economie, deoarece:
– Lipseste motivatia rationala – in conditiile in care motivatia acestei taxe face referire la lacomia sectorului bancar, in contextul profitului inregistrat la nivelul intregului sector bancar de 1,3 miliarde euro in primele 9 luni ale acestui an (ceea ce reflecta un randament al capitalului investit de aproape 16%), comparativ cu 1,2 miliarde euro pentru tot anul 2017. Acest lucru este normal, si reflecta performanta sectorului bancar ca urmare a proceselor indelungate de restructurare si reducere a ratei creditelor neperformante aproape de 5% (de cinci ori sub nivelul de acum un deceniu). De asemenea, se desconsidera total randamentul capitalului reinvestit la nivelul intregului sector bancar pentru ultimul deceniu, respectiv 3%, extrem de redus avand in vedere riscul asumat. Desigur, la un randament al capitalurilor de 3%, nu se poate vorbi despre lacomie. Costul crizei financiare anterioare a fost de aproape 9 miliarde euro, iar statul roman nu a ajutat bancile (asa cum s-a intamplat in alte tari) pentru a depasi problemele din recesiune.
– Lipseste motivatia economica – analizand evolutia din ultimul deceniu, media indicelui ROBOR cu maturitate la 3 luni s-a pozitionat la 1% (un punct procentual) peste media inflatiei. Fundamentele economice indica o corelatie pozitiva foarte apropiata dintre cei doi indicatori. Astfel, AAFBR a avertizat inca din luna August 2017, ca indicele ROBOR cu maturitate la 3 luni (situat la 0,9% la acel moment) va depasi pragul de 2% in primul semestru din 2018, respectiv 3% in a doua jumatate a anului, din cauza presiunilor inflationiste. Avand in vedere ca rata medie a inflatiei pentru ultimele 12 luni este de 4,6%, respectiv 3,4% in luna Noiembrie 2018 fata de aceeasi luna a anului anterior, apreciem ca nivelul actual al indicelui ROBOR cu maturitate la 3 luni de 3,04% este chiar scazut (situat sub nivelul inflatiei anuale). Spre exemplu, la finalul anului 2012, indicele ROBOR cu maturitate la 3 luni era situat la 6,04%, in conditiile in care inflatia anuala la vremea respectiva era aproape de 5%. Variabilele esentiale care determina evolutia indicelui ROBOR nu se refera la preferintele unor anumitor banci, ci reflecta nivelul de lichiditate din piata (corelatie inversa), inflatiei (corelatie pozitiva) si al riscului de creditare, aspecte care sunt imputabile unei intregi natiuni.
– Efectele asupra economiei sunt negative – consumatorul roman, si companiile active in Romania, nu sunt sprijinite de aceasta masura, deorece conditiile de finantare se vor inaspri iar costurile aditionale se pot transfera partial catre consumatorul final. Chiar daca aceasta masura exista si in alte tari din UE, mediul de afaceri activ in Romania difera semnificativ fata de media din UE, din mai multe considerente: gradul foarte ridicat de indatorare (respectiv 75%, maximul din UE), capitalul de lucru negativ (companiile nu se pot autofinanta pe termen scurt), nivelul de polarizare foarte ridicat (primele 1% din companiile active concentreaza 67% din veniturile inregistrare de intregul mediu de afaceri) si varsta foarte redusa (durata medie de viata a unei firme active in Romania este de aproape 10 ani), termenul de incasare al creantelor este foarte extins. Astfel, companiile active in Romania sunt mult mai vulnerabile la socurile externe, accesul la finantare sau costul capitalului influentand semnificativ supravieturirea acestora. Pe termen mediu, inclusiv statul roman urmeaza sa aibe foarte mult de suferit, din cauza cresterii insolventelor si a disponibilizarii personalului din companiile foarte vulnerabile.
– Comparatie cu alte tari din UE – chiar daca aceasta masura exista sub diferite forme si in alte state din UE (exemplu: Polonia, Ungaria, Franta, Germania sau Austria), exista diferente majore privind modalitatea de aplicare si destinatia fondurilor. Majoritatea tarilor respective au implementat aceste masuri dupa dezbateri cu sectorul bancar (oferind astfel predictibilitate si perspectivele unor masuri finale optime) si utilizeaza fondurile astfel colectate pentru eventuale ajutoare viitoare care urmeaza sa fie oferite sectorului bancar in contextul unei crize financiare majore. Astfel, ratiunea acestor masuri este oferirea unei stabilitati sectorului bancar, care sa poata continua finantarea economiei si pe durata de recesiune, diminuand astfel efectele negative resimtite de populatie si companii in diferite etape ale ciclului economic.
– Impact asupra bursei locale este negativ – indicele BET, al celor mai lichide actiuni de la BVB, se deprecia in jurul orei 13.30 cu circa 11% fata de ziua anterioara, in timp ce actiunile marilor banci pierdeau din valoare intre 15%-17% fata de inchiderea din ziua precedenta. Evolutia bursei este un indicator de predictie economica si duce la deteriorarea increderii in evolutia economica viitoare. Cresterea volatilitatii indicelui bursier, din cauza fluctuatiilor majore pe termen scurt, reflecta majorarea riscului din economie, ceea ce poate duce la diminuarea investitiilor straine directe si a investitiilor companiilor pe termen lung. Toate acestea contribuie la scaderea competitivitatii companiilor active in Romania si pericliteaza siguranta locurilor de munca.
