Randamentul ridicat al muncii este un avantaj comparativ semnificativ pentru o țară, în special când rezerva de forță de muncă se restrânge, cum pare să se întâmple ca efect al restrângerii globalizării. De acest avantaj se bucură industria și sectorul IT&C din România. În primul semestru din 2022, cele două sectoare împreună au creat 36% din valoarea adăugată brută și 28% din locurile de muncă ale salariaților din economie, nefiind depășite de nici un alt sector din economie.
Creșterea economică din semestrul 1 2022, față de semestrul 1 2021, a determinat atât creșterea productivității muncii, măsurată ca valoare adăugată brută per persoană ocupată (salariați și lucrători pe cont propriu), cât și creșterea costului muncii, măsurat ca remunerare per salariat ce include salarii, îndemnizații brute și cotizații sociale, potrivit unei analize macroeconomice a Alpha Bank.
Productivitatea muncii a crescut cu 18,6% în semestrul 1 2022, față de semestrul 1 2021, fiecare persoană ocupată creând în medie 12,8 mii euro valoare adăugată brută în prima jumătate din 2022. Costul per salariat a crescut cu 10,3% în aceeași perioadă ajungând la 7,4mii de euro în prima jumătate din 2022 (Fig. 2). Randamentul muncii, un indicator succint de eficiență, calculat ca raport între productivitate și cost a ajuns la 1,7 în primul semestru din 2022, indicând că pentru fiecare euro plătit unui salariat ca remunerare salarială fiecare persoană ocupată din economie crea 1,7 euro valoare adăugată brută. Este cel mai bun randament al muncii atins în primele semestre de după 2018.
Cu această valoare, România s-a situat în urma țărilor din regiune, dar a devansat media UE (Fig. 1). Decalajul față de țările din regiune s-a redus comparativ cu cei trei ani anteriori. Deși economia a avut randamentul muncii cel mai slab comparativ cu țările din regiune, au existat două sectoare în care randamentul muncii a fost peste cel realizat de aceste sectoare în regiune: industria și sectorul informații și comunicații.
În industrie, productivitatea muncii a depășit costul muncii de 2,9 ori, însemnând că pentru fiecare euro plătit unui salariat ca remunerare salarială fiecare persoană ocupată în sector crea 2,9 euro valoare adăugată brută. Productivitatea muncii a avansat cu 38% în semestrul 1 din 2022, față de semestrul 1 din 2021, astfel productivitatea muncii a ajuns la 17,5 mii euro în prima jumătate din 2022. Din cei trei factori contributori care determină productivitatea muncii, prețul valorii adăugate brute, volumul valorii adăgate brute ambele cu impact direct proporțional, și populația ocupată cu impact invers proporțional, creșterea productivității muncii din industrie a fost determinată aproape în întregime de creșterea prețului valorii adăugate brute, volumul valorii adăugate brute a scăzut și populația ocupată din sector a stagnat (Fig. 3).
Costul per salariat a crescut cu 13,5% în semestrul 1 2022 față de semestrul 1 2021 ajungând la 6,1 mii euro în primul semestru din 2022. Din cei doi factori contributori ai costului per salariat, anvelopa remunerării salariale cu impact direct proporțional și salariații cu impact invers proporțional, creșterea costului pe salariat s-a datorat creșterii anvelopei salariale moderată parțial de creșterea numărului de salariați din sector. În regiune, industria României este al doilea producător în ceea ce privește ponderea valorii adăugate brute (28%) după Cehia (30%) și al treilea angajator judecând după ponderea în populația ocupată (21%), ponderea salariaților (26%) și ponderea anvelopei salariale (21%) după Cehia (28%, 30%, 29%) și Polonia (23%, 27%, 26%).
În sectorul informații și comunicații, productivitatea muncii a depășit costul muncii de 2,2 ori, fiecare persoană ocupată în sector crea 2,2 euro valoare adăugată brută pentru fiecare euro plătit unui salariat. Productivitatea muncii a avansat cu 22,4% în semestrul 1 2022, față de semestrul 1 2021, ajungând la 44,7 mii euro în prima jumătate din 2022. Creșterea s-a datorat în cea mai mare parte expansiunii volumului valorii adăugate și marginal creșterii prețului valorii adăugate.
Expansiunea populației ocupate din sector a contribuit negativ la productivitatea muncii (Fig. 4). Costul per salariat a crescut cu 24,1% în semestrul 1 2022, față de semestrul 1 2021, ajungând la 20 mii euro în semestrul 1 2022. Întreaga creștere s-a datorat expansiunii anvelopei salariale, moderată parțial de creșterea numărului de salariați din sector. Dimensiunea sectorului este cea mai mare în regiune după ponderea valorii adăugate brute create (8%) și după ponderea în anvelopa salarială din economie (7%), însă este cea mai mică alături de Grecia după ponderea în populația ocupată (2%) și a doua cea mai mare după ponderea salariaților (3%) după Ungaria (4%). Față de celelalte țări, sectorul are relativ mai puține persoane ocupate mai bine plătite.
