Noile reglementari privind clauzele abuzive dau nastere unor semne de intrebare, care constribuie la o anumita insecuritate a creditului, este de parere avocatul Razvan Dinca, Ph. D. Managing Partner Razvan Dinca & Asociatii – Attorneys at law. In opinia sa, o asemenea insecuritate a creditului adauga riscuri suplimentare pentru banci, care vor apela la cresterea costurilor pentru acoperirea lor. Specialistul sustine ca inlaturarea clauzelor abuzive este benefica sistemului economic intrucat promoveaza o concurenta pe criterii de merit pe piata serviciilor bancare, precum si un acces mai echitabil la aceste servicii. Totodata, aceasta eliminare a clauzelor nu trebuie sa devina un mijloc de santaj facil la dispozitia oricarui debitor. Citeste in continuare un amplu interviu cu avocatul Razvan Dinca despre problema clauzelor abuzive si despre cum se pot solutiona disputele dintre banci si clienti.
– Care sunt principalele modificari aduse de noile reglementari din Codul Civil care au intrat in vigoare de la 1 octombrie 2013, cum vor influenta acestea relatia dintre banci si clienti si care va fi impactul asupra sistemului bancar si a societatii in general?
– Tehnic vorbind, modificarile nu vizeaza Codul Civil, ci legea de punere in aplicare a Codului de Procedura Civila, lege care a modificat unele articole ale Legii nr. 193/2000 privind clauzele abuzive in contractele incheiate intre profesionisti si consumatori. In urma acestei modificari, instanta care constata existenta clauzelor abuzive intr-un contract obliga profesionistul sa modifice toate contractele de adeziune in curs de executare si sa elimine clauzele abuzive din contractele preformulate. S-ar putea ajunge deci in situatia ca in urma unui singur proces toate contractele de credit ale unei banci sa fie modificate prin eliminarea unor clauze socotite de instanta ca fiind disporportionat de favorabila acesteia. Campul de aplicare al acestei noi reguli nu este foarte clar, dar in ceea ce ma priveste cred ca va prevala interpretarea in sensul careia asemenea masuri generale nu se pot lua decat daca actiunea privind eliminarea clauzelor abuzive a fost promovata de Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor sau de catre asociatiile de protectie a consumatorilor.
Mai ales cu privire la aceste asociatii noutatea este majora pentru ca in privinta ANPC aceasta putea dispune eliminarea clauzelor abuzive din contractele de credit incheiate cu consumatorii si in temeiul OG nr. 50/2010. Pe langa incertitudinile tehnice privitoare la efectele deciziilor pronuntate in urma unor asemenea actiuni colective, exista si incertitudini determinate de discrepantele manifestate pana acum de jurisprudenta nationala in privinta unuia si aceluiasi tip de clauze.
Mecanismul eliminarii clauzelor abuzive din toate contractele unei banci in urma unei decizii pronuntate de orice tribunal sau cel mult de orice curte de apel din Romania este de asemenea criticabila in conditiile in care misiunea unificarii jurisprudentei la nivel national revine Inaltei Curti de Casatie si Justitie care, in actuala reglementare, are o implicare foarte limitata in controlul judiciar direct al clauzelor abuzive. In plus, exista elemente de definire a caracterului abuziv al unei clauze cum ar fi caracterul sau negociat sau introducerea cu buna credinta in contract, care sunt dependente de circumstantele de fapt ale incheierii fiecarui contract desfiintarea unui tip de clauze cu desconsiderarea acestor cirsumstante pare contradictorie.
Toate aceste semne de intrebare contribuie la o anumita insecuritate juridica a creditului. Pentru banci, o asemenea insecuritate adauga riscuri suplimentare, iar riscurile cresc costurile creditului. In final, costurile suplimentare creditului sunt suportate de tocmai de consumatorii pe care modificarea legislativa si-a propus sa ii protejeze.
– Ce prevederi contractuale sunt contestate de clienti in instanta si care dintre acestea pot fi catalogate drept clauze abuzive?
– Presiunea creata asupra clientilor de dificultatile crizei economice i-a determinat pe acestia sa caute argumente juridice pentru a desfiinta angajamentele de plata devenite prea impovaratoare. Uneori instantele au confirmat aceste argumente, constatandu-se in mod uniform caracterul abuziv al unor clauze privind suportarea de catre consumator a unor comisioane pe care ii incumba bancii in calitate de costuri inerente serviciilor pe care le presteaza precum comisionul de rezerva minima obligatorie, comisionul de monitorizare a politelor de asigurare a bunurilor afectate garantiilor acordate bancii, comisionul de neutilizare etc.
De asemenea, stipulatia contractuala care permite bancii modificarea unilaterala si arbitrara a dobanzilor a fost considerata in mod constant abuziva. Un drept discretionar al bancii de a declara scadenta anticipata a creditului intra in aceeasi categorie. Tot astfel, sunt abuzive acele comisioane ascunse pe care banca evita sa le introduca in dobanda anuala efectiva. Exista controverse in jurisprudenta in privinta, spre exemplu, a calcularii comisionelor de administrare in functie de cuantumul initial a capitalului imprumutat iar nu de soldul care a ramas de rambursat.
Stabilirea dobanzilor remuneratorii variabile in functie de dobanda de referinta a bancii creditoare a suscitat de asemenea controverse. Tot discutabila este introducerea in contractele de ipoteca a unor interdictii de construire sau de inchiriere a imobilelor ipotecate. Si exemplele pot continua. Din bogatul contencios al ultimilor ani, putem deduce ca exista clauze albe, intotdeauna considerate legitime, clauze negre, uniform considerate ca abuzive, daca nu au fost negociate cu consumatorul si numeroase clauze gri, al caror caracter abuziv ramane disputat in raport cu stadiul actual al jurisprudentei.
– Cum se pot solutiona disputele dintre clienti si banci si cum caracterizati problema clauzelor abuzive in contractele de credit? Detaliati.
– Cred ca radicalizarea regimului sanctionatoriu al clauzelor abuzive va conduce printre altele la cresterea deschiderii bancilor pentru solutionarea amiabila a disputelor privind efectele anumitor clauze al caror caracter abuziv este reclamat de catre consumatori. Desigur, in absenta unei solutionari amiabile, calea predilecta a realizarii dreptului in situatii conflictuale ramane litigiul.
Caracterul executoriu al contractelor de credit face ca acest litigiu sa se manifeste mai ales pe calea contestatiei la executare, in ipoteza in care banca a declansat daja procedurile de executare silita a obligatiilor decurgand din contractul de credit. De plano, inlaturarea clauzelor abuzive este benefica sistemului economic intrucat promoveaza o concurenta pe criterii de merit pe piata serviciilor bancare, precum si un acces mai echitabil la aceste servicii. Pe de alta parte ea nu trebuie sa devina un mijloc de santaj facil la dispozitia oricarui debitor care si-a asumat in mod iresponsabil obligatii despre care ar fi putut in mod rezonabil sa prevada ca nu le poata indeplini.
Trebuie avut in vedere ca pentru protectia consumatorului legea, astfel cum este interpretata de instantele judecatoresti, trebuie, pe de o parte, sa furnizeze instrumentele de corectare a dezechilibrului care exista intre banca si consumator la incheierea contractului de credit sub aspectul informatiei specializate si sub cel al puterii de negociere a partilor, dar pe de alta parte si sa asigure securitatea juridica a creditului pentru a nu descuraja operatiunile de creditare.
Dupa cum se stie, din punct de vedere al analizei economice a dreptului, protectia juridica a consumatorului decurge din nevoia de a stimula consumul ca factor de dinamizare a fluxurilor economice si deci a dezvoltarii. Pe de alta parte, protectia creditului pentru consum stimuleaza de asemenea consumul. in consecinta, chiar din perspectiva macroeconomica, reprimarea clauzelor abuzive nu trebuie sa devina un factor de descurajare a creditului pentru consum, ci trebuie sa favorizeze discernamintul, buna credinta si responsabilitatea atat din partea bancilor cat si din partea clientilor lor.
Cine este avocatul Razvan Dinca
Pe langa pozitia de Ph. D. Managing Partner Razvan Dinca & Asociatii – Attorneys at law, Razvan Dinca este lector specializat pe proprietate intelectuala si drept in cadrul Universitatii din Bucuresti si a predat la Universitatea din Paris I Pantheon Sorbonne, Worldwide Academy of the World Intellectual Property Organization, precum si la Universitatea din Dubrovnik.
Razvan Dinca a fost si Senior Expert al Uniunii Europene pe probleme de proprietate intelectuala, Director Mentor al Cursului Avansat de Biotehnologie si Proprietate Intelectuala din cadrul Worldwide Academy of the World Intellectual Property Organization si tuture in proprietate intelectuala al Institutului National de Magistrati, precum si corespondent exclusiv pentru Romania al European Copyright Reporter editat de Kluwer Law International. In prezent, Razvan Dinca este Critic Director al cursului avansat de Biotehnologie si Proprietate al Worldwide Academy of the World Intellectual Property Organization. De asemenea, este coordonator al sectiunii de proprietate intelectuala al Romanian Private Law Review.
De-a lungul timpului, Razvan Dinca s-a bucurat de recunoasterea profesionalismului sau. Astfel ca, Chambers Europe il desemneaza drept Band 1 Individual Lawyer in Intellectual Property pentru Romania, pentru 6 ani consecutivi (2007-2012). Mai mult, in 2012, Razvan Dinca este desemnat Expert Gold Band de catre WTR 1000, in vreme ce cu un an in urma, International Law Office ii acorda titlul de Individual Client Choice Winner la sectiunea rezervata Proprietatii Intelectuale in Romania. In perioada, 2009 – 2012 Răzvan Dincă este nominalizxat in fiecare an de catre Chambers Europe drept cel mai competitiv avocat din Romania.
