Relația dintre industria bancară și sistemul politic din România a fost marcată de-a lungul timpului de numeroase momente tensionate, băncile fiind de multe ori ținta preferată a criticilor formulate de politicieni. Ba mai mult, câteodată, puterea politică nu s-a limitat numai la denigrarea publică a băncilor cu scopuri populiste, ci a intervenit și perturbat activitatea instituțiilor de credit prin propuneri legislative coercitive sau chiar pecuniare. Cel mai grăitor exemplu este binecunoscuta ”taxă pe lăcomie”, pe care Guvernul PSD, condus de Viorica Dăncilă, a instituit-o de la 1 ianuarie 2019.
Dincolo această imagine a situațiilor încordate percepută la nivel public, în particular, în viața privată, politicienii se confruntă cu aceleași nevoi ca orice om de rând și în mod firesc au nevoie de servicii și produse bancare. Tocmai de aceea, publicația BankingNews a analizat declarațiile de avere ale celor 466 de senatori și deputați din țara noastră pentru a evalua care sunt preferințele politicienilor în materie de banking. În esență, redacția noastră nu a urmărit să evidențieze care este statusul financiar al politicienilor – cât de bogați sunt, ce sume de bani dețin sau câte credite au contractat, care sunt preferințele investiționale proprii – ci doar să surprindă cu ce bănci lucrează senatorii și deputații.
Banca Transilvania, BCR, ING Bank, BRD și Raiffeisen Bank, băncile preferate de politicieni
Din totalul celor 34 de bănci de pe piața românească, 17 instituții de credit (Banca Transilvania, BCR, ING Bank, BRD, Raiffeisen Bank, UniCredit Bank, CEC Bank, OTP Bank, Alpha Bank, Garanti BBVA, First Bank, Credit Europe Bank, Banca Românească, Libra Internet Bank, Intesa Sanpaolo Bank, Vista Bank și Patria Bank) au parlamentari în portofoliile proprii de clienți.
Analiza BankingNews relevă că Banca Transilvania este cea mai populară bancă din Parlamentul României, 166 de senatori și deputați având relații contractuale cu instituția de credit din Cluj-Napoca. Așa cum se poate observa în graficul de mai sus, podiumul topului preferințelor politicienilor este completat de BCR (106 clienți) și ING Bank (105 clienți). Poziții importante în acest clasament realizat în funcție de numărul de clienți parlamentari mai dețin BRD (102 clienți) și Raiffeisen Bank (93 de clienți).
Circa 21% dintre senatori și deputați au relații contractuale cu cu cel puțin 3 bănci
Un studiu realizat în luna decembrie 2020 de Institutul Român pentru Evaluare și Strategie (IRES) și comandat de Asociația Română a Băncilor arată că 62% dintre românii care utilizează produse și servicii financiare au declarat că lucrează cu o singură bancă, 29% apelează la serviciile a două instituții de credit, 7% la trei bănci, în timp ce 2% dintre români interacționează cu patru sau mai multe instituții de credit.
În Parlamentul României, 190 de politicieni, adică puțin peste 40% din totalul senatorilor și deputaților, au completat în declarațiile de avere că au conturi și/sau depozite la o singură bancă. Dintre aceștia, cei mai mulți, adică 55, sunt clienți exclusiv ai Băncii Transilvania. Și BRD deține un portofoliu important de clienți unici în rândul parlamentarilor, respectiv 34 de persoane. Alte instituții de credit preferate de politicienii care lucrează cu o singură bancă sunt BCR (26), ING Bank (21), CEC Bank (11) și Raiffeisen Bank (10).
Revenind la profilul senatorilor și deputaților în funcție de numărul băncilor cu care lucrează (vezi graficul de mai sus), analiza BankingNews mai scoate în evidență că 127 de parlamentari (peste 27%) au declarat că au relații contractuale cu 2 bănci, 64 (aproape 14%) cu 3 bănci, iar 32 (aproape 7%) cu 4 sau mai multe bănci. Așa cum se poate observa, comparând situația din Parlament cu cea de la nivelul societății, proporția persoanelor care lucrează cu cel puțin 3 bănci este mai mult decât dublă în cazul politicienilor față de cetățenii obișnuiți.
53 de parlamentari, dintre care peste 64% de la PSD și AUR, nu au declarat niciun cont sau depozit bancar
Declarațiile de avere ale celor 466 de senatori și deputați din Parlamentul României arată că 53 de politicieni (adică peste 11%) nu au menționat la capitolul ”Active financiare” niciun cont sau depozit bancar. Conform legislației în vigoare, aleșii poporului au obligația de a completa în declarațiile de avere ”conturi și depozite bancare, fonduri de investiții, forme echivalente de economisire și investire, inclusiv cardurile de credit, dacă valoarea însumată a tuturor acestora depășește 5.000 de euro”. Se presupune astfel că în cazul celor 53 de parlamentari vorbim despre persoane care au conturi sau depozite care nu au valoarea totală de peste 5.000 de euro sau despre persoane care nu dețin niciun cont sau depozit.
O evaluare clară a situației celor 53 de senatori și deputați nu se poate face, mai ales în condițiile în care există foarte mulți parlamentari care au dat dovadă de transparență totală, consemnând în declarațiile de avere informațiile privind conturile și depozitele bancare chiar dacă acestea nu depășesc 5.000 de euro. În aceste condiții, sintagma ” Oamenii politici care alcătuiesc Parlamentul sunt oglinda poporului” nu trebuie privită neapărat ca un clișeu, deoarece – analizând declarațiile de avere ale parlamentarilor – putem observa că Parlamentul se confruntă cu aceleași probleme pe care le regăsim în societatea românească în ansamblul ei și care țin de incluziunea financiară, educația financiară și intermedierea financiară.
Raportându-ne la culoarea politică a celor 53 de senatori și deputați fără conturi sau depozite bancare, aceștia se împart astfel: PSD (18), AUR (16), PNL (8), USR (4), UDMR (3) și Minorități (4). Cei 18 parlamentari PSD reprezintă circa 11,5% din totalul membrilor din Grupurile Parlamentare din Senat și Camera Deputaților al Partidului Social Democrat (157). În cazul AUR, statistica ne spune că cei 16 senatori și deputați care nu au declarat niciun cont sau depozit bancar înseamnă peste 36% din totalul de parlamentari care aparțin acestei formațiuni politice.
