Clientii bancilor cu venituri nete sub media pe economie continua sa reprezinte cea mai riscanta categorie pentru banci. Acestia au cumulat circa 65% din volumul creditelor neperformante (atat credite imobiliare, cat si credite de consum). Dar marea problema a bancilor o reprezinta creditele neperformante acordate „pe barba lor”. Mai precis, este vorba de creditele acordate in perioada 2007-2008, cand fiecare banca decidea gradul de indatorare al clientilor.
Cel mai recent raport al BNR, arata ca imprumuturile acordate in perioada 2007 – 2008 inregistreaza cea mai ridicata rata de neperformanta si cumuleaza cea mai mare parte a volumului de credite neperformante. Aceasta perioada de „auto-reglementare” din partea institutiilor de credit a presupus stabilirea de catre fiecare banca, prin norme interne, a nivelurilor maxime de indatorare dupa tipul creditului si riscul asociat. Analizele efectuate au aratat ca acest tip de reglementare nu produce cele mai eficiente rezultate din punct de vedere al riscului de credit, creditele acordate in perioada de „auto-reglementare” dovedindu-se a fi cele mai sensibile la evolutiile macroeconomice nefavorabile, potrivit BNR
Cifrele BNR parca vin sa completeze declaratiile facute la inceputul saptamanii de un fost sef de banca, in cadrul unei conferinte de presa a Asociatiei Prakletos. Acesta a dezvaluit modul agresiv prin care unele banci ajungeau la cotele de piata dorite: credite pe banda rulanta. Acesta a spus ca bancile se luptau pana si pe clientii „rau platnici”, adica cei ce deja figurau in Biroul de Credit. Dezvaluirile sale sunt chiar din perioda vizata de BNR, 2007 – 2008.
„Cu cate volumul de credite era mai mare cu atat bonusurile erau mai mari” – Dragomirescu Ionut, fost sef de banca
„Majoritatea bancilor din sistem urmareau cota de piata. Asta insemna un volum cat mai mare de credite. Pentru a-si atinge tintele, colegii de pe vanzari erau innebuniti sa obtina aprobari pentru clientii care apareau in centrala riscului de credit sau in biroul de credit.”
