Pandemia de coronavirus a dat un impuls nesperat procesului de transformare a industriei bancare, prin adoptarea la scară largă a digitalizării. Diminuarea tranzacțiilor cash și adoptarea tot mai agresivă a conceptului de ”bancă la distanță” constituie, pe de o parte, un element pozitiv pentru toate băncile din România, însă – pe de altă parte – pun presiune pe vechile modele de business.
În esență, băncile din România fac un exercițiu de echilibru între asigurarea celor mai noi tehnologii pentru clienții digitali și menținerea unei rețele teritoriale de sucursale vaste care să permită pentru restul populației accesul facil la produse și servicii bancare. O exprimare mai plastică ar fi că instituțiile de credit locale se luptă în același timp pe două fronturi. Tocmai de aceea, multe instituții de credit au luat decizia de a restructura progresiv rețelele teritoriale pentru a reduce nivelul cheltuielilor și pentru a se concentra exclusiv pe digitalizare.
Până la urmă, criza sanitară a pus instituțiile de credit în situația de a accelera investițiile pentru implementarea bankingului digital, punând presiune pe costuri, fapt ce a condus invariabil la o regândire la capitolului de cheltuieli din bilanț. Lansarea unor noi tehnologii, actualizarea și modernizarea platformelor și aplicațiilor de digital banking, completarea portofoliilor de aparate multifuncționale care permit trazacții și plăți cu numerar și campaniile de promovare a digitalizării necesită alocarea unor fonduri importante. În paralel, unele bănci și-au intensificat procesele de restructurare a rețelelor de unități, diminuându-și parcă mai mult ca niciodată numărul de sucursale.
Pe perioada pandemiei, adică în ultimul an și jumătate, cele mai agresive instituții de credit pe palierul reconfigurării prezenței teritoriale au fost BCR, BRD și Raiffeisen Bank, care au închis împreună 269 de agenții. Dacă ne raportăm numai la ultimul an (septembrie 2020 – septembrie 2021), informațiile disponibile în rapoartele financiare ale celor trei bănci relevă că, în acest interval, au dispărut de pe hartă 171 de unități.
BRD a aplicat de la începutul crizei sanitare cea mai agresivă restructurare a rețelei teritoriale, renunțând în cele 18 luni la nu mai puțin de 115 agenții, de la 640 de unități în martie 2020 la 525 de unități în septembrie 2021. De altfel, BRD este institutia de credit care a avut cea mai agresiva dezvoltare teritorială în perioada de boom economic (2006 – 2008), numărând 930 de sucursale în 2009. Redimensionarea etapizată în pași mici din perioada 2009 – 2019 a prins avânt în 2020 și 2021, încurajată de accelerarea procesului de digitalizare.
BCR este o altă instituție de credit care a renunțat pe perioada pandemiei la mai mult de 100 de agenții. La 31 martie 2020, BCR miza pe o rețea de 19 centre de afaceri, 17 birouri mobile dedicate companiilor și 430 de unități retail situate în majoritatea orașelor din țară cu peste 10.000 de locuitori. La 30 septembrie 2021, BCR mai avea 18 centre de afaceri și 16 birouri mobile dedicate companiilor și 327 de unități retail. Raportându-ne la portofoliul BCR de sucursale (661 de unități) din anul 2009, când criza financiară începea să-și arate colții și pe piața românească, putem observa că instituția de credit cu acționariat austriac și-a înjumătățit rețeaua în acest interval.
Raiffeisen Bank este cea de-a treia instituție de credit care a urmat în ultimul an și jumătate cu plan de restructurare accentuată a rețelei de agenții, însă viteza procesului de diminuare a numărului de unități a fost mult mai mică. Practic, Raiffeisen Bank a renunțat în cele 18 luni de pandemie la 51 de agenții, de la 351 în martie 2020 la 300 în septembrie 2021. De altfel, Vladimir Kalinov, Vicepreședinte Retail al instituției de credit, a anunțat de curând în cadrul unui interviu acordat publicației BankingNews că Raiffeisen Bank se pregătește pentru inchiderea tuturor casieriilor din sucursale, mizând exclusiv pe soluțiile și tehnologiile de plată moderne.
”Suntem în curs de a avea în întreaga rețea de agenții fără casierii și ne pregătim să lansăm cardurile virtuale. Sunt lucrurile la care lucrăm acum, ca să menționez doar două dintre direcțiile principale în care se îndreaptă eforturile noastre. Clienții se vor adapta, la fel cum o facem și noi ca organizație, pentru că și ei vor servicii și produse bancare cât mai rapid și mai comod. Agenția bancară va fi locul unde clienții vor fi consiliați în alegerea de produselor bancare potrivite, mai ales ale celor mai complexe (cum ar fi asigurările, fondurile mutuale, ipotecile) sau vor putea achiziționa produse direct din platformele digitale ale băncii prin self service. Operațiuni cu numerar sau de servisare pentru operațiuni curente vor fi din ce în ce mai puțin prezente în agenții”, a menționat Vladimir Kalinov.
