In jurul nostru bancile centrale au inceput sa caute solutii la criza tot mai profunda, exista o adevarata miscare brauniana. Ungaria cauta solutii pentru imm-uri, care pot si vor sa sustina economia, iar Croatia ii taxeaza pe bancherii care pun in carca clientilor exlusiv toate riscurile unor credite.
In Romania, BNR se eschiveaza ca nu are puteri si nici nu prea are ce sa faca decat „sa recomande”. Prezent la o emisiune TV, Adrian Vasilescu, a fost intrebat ce parere are despre metoda gasita de banca centrala a Ungariei de a sustine IMM-urile. Planul lor prevede stimularea economiei printr-o linie de finantare de 830 milioane euro, pe care banca centrala o va pune la dispozitia bancilor comerciale. Imprumutul va fi cu dobanda 0%, insa, din aceste fonduri, bancile trebuie sa acorde credite pentru IMM cu dobanzi de 2% in forinti.
Reprezentanul BNR a replicat ca pentru noi nu este o solutie, imm-urile din Romania nu se „scalda” in aceleasi conditii. Raspunsuri evazive, fara logica, impartasite cu mare detasare.
Si reactiile de acelasi calibru au continuat la Digi 24. Adrian Vasilescu a tinut sa explice ca bancile din Romania au avut multe de infruntat. Inclusiv pe avocatii care le-au spus clientilor sa nu-si mai achite datoriile catre banci, ca vor castiga in instanta:
„Noi aici ne-am mai confruntat si cu unii avocati care le-au promis clientilor marea cu sarea, le-au spus sa nu mai platesca… si s-a vazut ca nu au castigat cine stie ce”, a raspuns reprezentantul BNR. Evident, raspunsul nu este unul corect si onest.
O alta problema: decizia din Croatia
Cand au aflat de decizia din Croatia, unde s-a decis ca imprumuturile in franci elvetieni pe care bancile de acolo le-au acordat inainte de criza sa fie convertite in moneda locala la cursul de la data acordarii creditului, banca centrala a ramas fara reactie si acelasi ”nu se poate!”.
De ce? Pentru ca BNR a avertizat de nenumarate ori asupra acestor riscuri si le-a atras atentia clientilor doritori de dobanzi mici ca aceste imprumuturi sunt periculoase. Ma intreb daca erau asa de periculoase, de ce nu le-a interzis? Raspunsul e simplu, l-am mai auzit: BNR nu impune, recomanda…
Decizia din Croatia implica 8 banci si 100.000 de clienti. Decizia instantei croate nu este insa definitiva, bancile avand drept la recurs si apel.
100 de mii de croati au reusit sa invinga 8 banci, intr-un proces colectiv. Aceasta alianta procesuala a reusit sa schimbe moneda creditului din CHF in kuna (leul croat) si sa opreasca modificarea unilaterala a dobinzii in functie de vointa bancii, spune avocatul Gheorghe Piperea.
Tribunalul din Zagreb a constatat ca bancile, in mod culpabil, au omis sa informeze clientii asupra riscului de a denomina creditul in CHF, care e o moneda riscanta si ca, in mod abuziv, bancile au pus tot riscul crizei pe capul clientilor lor, cind de fapt acest risc ar fi trebuit partajat.
Ce spun avocatii romani
„Este o decizie europeana as numi-o, se poate folosi foarte bine in fata Curtii Europene de Justitie de la Luxemburg. Am putea sa depunem oarecum ca si jurisprudenta europeana intr-un dosar intern”, spune Marius Coltuc.
Alti avocati spun insa ca daca ai imprumutat 100 de euro in 2007 nu poti sa dai inapoi acum doar 320 de lei, adica echivalentul a 70 de euro in prezent. „A obliga o banca sa primeasca o suma de bani la un pret de cost sub pretul de cost de atunci nu este corect din punct de vedere economic, nu discut juridic, pentru ca aceasta sentinta pare sa fie asa, mai mult o… microrazbunare – in definitiv si judecatorii poate ca au credite”, spune Andrei Sarban, avocat partener la Bostina si Asociatii.
„Daca a fost posibil pe temeiul acestei legislatii a protectiei consumatorului de nivel european, implementata in Croatia asa cum au considerat ei de cuvinta, inseamna ca este posibil si in Romania pentru ca si in Romania aceste principii sunt implementate sau ar trebui implementate”, a declarat Gheorghe Piperea la PRO TV.
Ramane de vazut ce se poate face in Romania, unde multe legi lipsesc, cu sau fara ajutorul BNR.
Gabriela Dinu
