Bogdan Căpraru, Profesor Universitar Doctor la Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor din cadrul Universității ”Alexandru Ioan Cuza” din Iași și membru în cadrul Consiliului Fiscal din România, vorbește pe larg – în cadrul unui interviu acordat publicației online www.bankingnews.ro – despre efectele pandemiei de coronavirus asupra economiei din România și implicit asupra industriei bancare. ”Sectoarele economiei sunt afectate deocamdată neuniform de criza sanitară, dar dacă aceasta se perpetuează, în lanț poate fi afectată toată economia”, este de părere Bogdan Căpraru, care avertizează asupra faptului că ”măsurile populiste de până acum se reflectă deja cu vârf și îndesat în starea finanțelor publice! Dacă continuăm în același ritm, măsurile de ajustare vor deveni nu doar stringente, dar și dureroase”. În opinia sa, deficitul bugetar, deficitul balanței comerciale, datoria publică și creșterea economică negativă formează un cocktail cât se poate de periculos care ne arată o deteriorare a fundamentelor economice. „Actuală criză sanitară a creat incertitudini mari, iar modelele de prognoză nu reușesc deocamdată să surprindă cât mai fidel ce va fi. E prematur acum să dăm soluții! Nu știm cât va dura criza sanitară și nu știm ce impact va avea în final! Cu aceste dileme se confruntă toate economiile lumii”, menţionează Bogdan Căpraru, invitând la răbdare, precauţie şi responsabilitate.
”Măsurile administrative sau politice cu privire la creșterea intermedierii financiare trebuie luate cu bătaie pe termen lung și cu efecte de schimbare profunde!””Sectoarele economiei sunt afectate deocamdată neuniform de criza sanitară, dar dacă aceasta se perpetuează, în lanț poate fi afectată toată economia””Deficitul bugetar, deficitul balanței comerciale, datoria publică și creșterea economică negativă formează un cocktail cât se poate de periculos care ne arată o deteriorare a fundamentelor economice””Măsurile populiste de până acum se reflectă deja cu vârf și îndesat în starea finanțelor publice! Dacă continuăm în același ritm, măsurile de ajustare vor deveni nu doar stringente, dar și dureroase.”Notă. Opiniile exprimate sunt opinii personale ale autorului și nu implică instituțiile cu care acesta este asociat.
- În ce fel va afecta pandemia de coronavirus business-ul băncilor din România în următorii ani și ce scenarii sunt luate în calcul? Cum va arăta bankingul după pandemie și ce lecții au putut fi învățate în această perioadă de criză sanitară?
- Cred că pandemia COVID-19 va aduce și aspecte negative, dar și pozitive în activitatea bancară din România. În primul rând vorbim de o intensificare a riscurilor cu care se confruntă. Pandemia a dus și va duce la închideri de afaceri și concedieri de angajați. Acest lucru poate afecta atât creditele aflate în sold, cât și pe cele noi. De asemenea, ca urmare a măsurilor de prevenire și combatere a pandemiei, băncile se vor confrunta cu o creștere a costurilor de funcționare și de o scădere a productivității muncii angajaților, ca urmare a timpilor mai lungi de derulare a unor operațiuni. Să nu uităm și de pericolul la care se pot expune angajații băncii din front office. Teama de infectare îi pot influența psihic și astfel, productivitatea lor poate fi afectată și de această cauză. Băncile vor investi mai mult nu doar în tehnologie, dar și în resurse umane pentru a face față noilor provocări și pericole. În unele situații ar putea fi închise și unități bancare, mai ales cele care înregistrau și înainte de pandemie rentabilități reduse. În același timp, situația actuală va aduce și unele lucruri bune! Băncile își pot testa mai bine investițiile în tehnologie în contextul în care clienții vor apela tot mai mult la canalele de relaționare cu banca de la distanță, iar intern banca va folosi tot mai mult digitalizarea pentru circuitul informațional, al documentelor, în luarea deciziilor etc. Unitățile bancare fizice vor fi degrevate de fluxurile de clienți care înainte derulau operațiuni ce puteau fi făcute și prin canalele la distanță. Angajații se vor putea concentra mai mult pe activitatea de consiliere și orientare a clienților. Astfel, o parte din scăderea productivității angajaților datorată respectării regulilor de distanțare socială va fi compensată de utilizarea tot mai mult a digitalizării.
”Măsurile administrative sau politice cu privire la creșterea intermedierii financiare trebuie luate cu bătaie pe termen lung și cu efecte de schimbare profunde!”
- Care sunt previziunile privind creditarea în acest an și în 2021? Care sunt, din punctul dumneavoastră de vedere, măsurile administrative și/sau politice necesare pentru accelerarea creditării în România, unde nivelul intermedierii financiare este la cel mai scăzut nivel din Uniunea Europeană?
- Probabil ritmul de creștere a creditării bancare va fi mai scăzut atât din cauza precauției băncilor, dar și a clienților în contextul efectelor negative provocate de pandemie. Criza sanitară va avea clar repercusiuni asupra economiei ca urmare a măsurilor de distanțare socială și a „lockdown-ului” din starea de urgență. Nu aș invoca neapărat anumite măsuri care ar trebui luate, ci mai degrabă aș sublinia care ar trebui să fie spiritul acestora! Măsurile administrative sau politice cu privire la creșterea intermedierii financiare trebuie luate cu bătaie pe termen lung și cu efecte de schimbare profunde! În primul rând ar trebui ca băncile să fie lăsate să își desfășoare activitatea fără a mai fi hărțuite de diverse inițiative legislative pseudo pro debitori! Orice măsuri trebuie luate astfel încât să asigure acel echilibru de forțe bancă – client, să evite hazardul moral și selecția adversă. De asemenea, trebuie să privească asigurarea unui mediu de afaceri stabil, cu un cadru competițional corect și orientat către performanță. Trebuie întărită disciplina financiară și mărit gradul de educație antreprenorială. În aceeași ordine de idei, este necesară continuarea eforturilor îndreptate către creșterea gradului de educație economico-financiară a populației. Acest lucru se impune a fi urmărit atât la nivelul educației școlare pe ciclurile de învățământ primar, gimnazial și liceal, dar și în ceea ce privește educația adulților. Un client educat și informat va apela tot mai mult la produse financiare!
- Ce impact va avea moratoriul asupra activității băncilor și care credeți că va fi comportamentul de plată după expirarea termenelor de suspendare la plată a ratelor? Ce implicații va avea suspendarea activității economice și moratoriul pus în practică, impuse de pandemia de coronavirus, asupra activității băncilor în 2020 și 2021, cu precădere în ceea ce privește evoluția ratei creditelor neperformante?
- Moratoriu va avea atât efecte negative, cât și pozitive. Depinde care vor prima! De altfel, au fost bănci care au luat-o înaintea guvernului în amânarea din proprie inițiativă a plății ratelor pentru anumite categorii de clienți afectați de pandemie. Au fost clienți atât persoane juridice, cât și fizice care au întâmpinat dificultăți în plata ratelor în această perioadă aparte. A fost ca o gură de oxigen pentru ei, iar după dispariția acestor factori negativi și reluarea activități vor continua să fie buni platnici. Din păcate o parte dintre clienții care au beneficiat de moratoriu se află în următoarele categorii. Unii dintre ei au avut și au afaceri mai puțin performante sau erau supra îndatorați și înainte și vor avea șanse slabe în a relua rambursarea în condiții normale. O altă parte, acei „free rider”, vor profita de situație și vor invoca imposibilitatea de plăti, sperând în prelungirea moratoriului sau alte facilități pe care le-ar putea oferi guvernul și/sau băncile. Această categorie de clienți a fost încurajată într-un astfel de comportament financiar și de hazardul moral creat în urma controversatelor inițiative legislative menționate mai sus (darea în plată, conversia creditelor în valută la curs istoric, plafonarea ratelor de dobândă la credite etc). Astfel, așa cum am precizat, vor miza că „ulciorul va merge de mai multe ori la apă”. Este greu să estimăm acum consecințele moratoriului, pentru că deocamdată nu putem măsura impactul pandemiei cu exactitate și nu știm ce evoluție va avea în continuare. Cert este totuși că vor fi default-uri sau pierderea locurilor de muncă cauzate de pandemie, iar băncile se vor confrunta cu credite neperformante. România a mai trecut printr-o criză, deși aceasta este cumva diferită. Băncile sunt mult mai mult întărite și pregătite să gestioneze riscurile actuale.
”Sectoarele economiei sunt afectate deocamdată neuniform de criza sanitară, dar dacă aceasta se perpetuează, în lanț poate fi afectată toată economia”
- Este suficient programul IMM Invest pentru susținerea companiilor din România în noua conjunctură, cât de pregătite sunt firmele locale pentru a traversa o criză economică și cum se pregătesc băncile pentru a susține aceste afaceri? Ce măsuri administrative sunt necesare pentru a schimba fața business-ului românesc și pentru a crește numărul de firme bancabile?
- Programul IMM Invest va susține cu certitudine companiile din România, dar nu trebuie să scăpăm din vedere faptul că acesta este un program pe termen limitat. Resursele financiare ale statului sunt limitate și e clar ca va fi un program pe termen scurt. Partea bună a lui este dată de faptul că se derulează prin intermediul băncilor, beneficiind de expertiza acestora. El este dedicat în principiu firmelor viabile, care trec printr-o perioadă grea datorată pandemiei. Nu sunt bani aruncați din elicopter! Și este bine că se întâmplă așa deoarece, altfel, ar fi fost un consum de resurse publice fără impactul scontat în economie. Ținând cont de situația actuală a deficitului bugetar (unul dintre cele mai mari din regiune) și a datoriei publice în creștere, spațiul de manevră al guvernului este unul limitat, dacă vorbim de injecții de resurse financiare. Inclusiv sprijinul dat prin garantarea de către stat este unul limitat, pentru că afectează datoria publică, chiar dacă nu imediat bugetul public. Probabil aceasta din urmă va fi și maniera prin care se va continua în caz că vor fi implementate și alte programe de acest gen (avem inițiate programe asemănătoare gen IMM Leasing și Noua casă). Însă, așa cum am spus și mai devreme, măsurile administrative vor trebui canalizate pentru a avea efecte în profunzime. Vor rezista și vor trece cu bine această perioadă firmele care vor reuși să se reinventeze acolo unde e nevoie, care se vor adapta cât mai repede la noile condiții ale mediului de afaceri. Sectoarele economiei sunt afectate deocamdată neuniform de criza sanitară, dar dacă aceasta se perpetuează, în lanț poate fi afectată toată economia. Băncile, la rândul lor, trebuie să se adapteze la noile condiții. Pregătite sunt pentru susținerea firmelor, din mai multe puncte de vedere: sunt mai bine capitalizate față de momentul crizei financiare de după 2007; au implementat tehnologia înaltă mai extins în procesele operaționale, ceea ce va ușura multe trecerea peste această perioadă; au acumulat mai multă experiență și dețin resurse atrase pentru creditare într-un mod sustenabil.
- Cum vedeți dumneavoastră în momentul de față industria bancară și cât de plauzibilă este continuarea procesului de consolidare prin achiziții de portofolii sau bănci în România? Care sunt măsurile de siguranță imediate pe care băncile ar trebui să le adopte pentru a evita problemele cu care se vor confrunta invariabil în viitorul apropiat?
- Probabil că se va continua procesul de consolidare, dar mai curând după pandemie sau după ce aceasta va începe să scadă din intensitate. Achizițiile pot să se întâmple pe plan intern ca urmare a vânzării unor portofolii și subsidiare din România, dar am putea asista la astfel de fenomene și ca urmare a achizițiilor și fuziunilor la nivel internațional a băncilor mamă. Ca și la criza anterioară, multe bănci mamă vor fi afectate de efectele crizei sanitare și vor avea nevoie de restructurare atât în plan intern cât și internațional. Vânzarea unei subsidiare din străinătate nu presupune neapărat că aceasta nu este rentabilă, ci, dimpotrivă, prin vânzare banca mamă poate obține resurse pentru o mai bună capitalizare (să ne aducem aminte de cazul RBS România). De asemenea, fuziunile în plan internațional vor fi o opțiune pentru a depăși criza, noile entități devenind mai puternice prin unirea forțelor. Cu toate acestea, după știința mea, nicio bancă mamă cu subsidiară în țara noastră nu trece încă prin perioade dificile. Măsurile de siguranță adoptate de bănci în viitorul apropiat vor fi orientate în special către protecția angajaților proprii, cu securitatea și fiabilitatea sistemelor informatice și a echipamentelor tehnologice și, nu în ultimul rând, spre un management al riscului adecvat.
”Deficitul bugetar, deficitul balanței comerciale, datoria publică și creșterea economică negativă formează un cocktail cât se poate de periculos care ne arată o deteriorare a fundamentelor economice”
- Cum va influența criza de sănătate generată economia românească, ce așteptări aveți în privința principalilor indicatori economici, cum vor evolua cursul valutar și dobânzile în 2020?
- După cum am precizat și mai devreme, în timp, economia va fi afectată diferit, mai întâi sectoarele impactate direct de pandemie. Cele mai afectate au fost cel al transporturilor și HORECA. Însă, o dată cu perpetuarea pandemiei, am putea asista și la un efect de domino la nivelul întregii economii. Cât privește cursul de schimb, acesta va fi influențat de fundamentele economice din țara noastră, precum și de evoluțiile altor monede din regiune. El este un barometru al evoluției economiei. Din păcate evoluția principalilor indicatori macroeconomici nu este una favorabilă. Avem „deficite gemene” (un nivel al deficitului bugetar public pentru primele 8 luni de 5,18% din PIB, iar deficitul balanței comerciale, deși în ameliorare, a urcat la nivelul de aproape 10 miliarde de euro pentru primele 7 luni ale anului), datoria publică a ajuns la un nivel record (42,2% din PIB în iulie a.c.), iar creșterea economică afectată de pandemie este una negativă (-12,3% pe T2). Un cocktail cât se poate de periculos care ne arată o deteriorare a fundamentelor economice! Vestea bună vine din perspectiva faptului că leul a pierdut cel mai puțin față de monedele din regiune în raport cu euro, până la finalul lunii septembrie (2% față de 7% zlotul polonez și 10% forintul unguresc). Acest lucru ne spune că investitorii externi încă mai au încredere în economia noastră. O altă veste bună este faptul că, deși a avut o scădere la finalul lunii septembrie a.c. ca urmare a scadenței unui împrumut public extern, rezerva internațională aflată în administrarea BNR se situează la niveluri sustenabile de 32.588 milioane de euro (suficientă muniție pentru a susține moneda națională pe piața valutară). În acest echilibru de forțe în traiectoria leului în raport cu euro va rămâne ca punct de cotitură intrarea în vigoare a majorării pensiilor cu 40%, precum și alte creșteri de cheltuieli publice de natură socială și salarială. Piețele deocamdată stau în expectativă, însă un eventual downgrade al agențiilor de rating ne va pune în fața unor mari dificultăți, iar moneda națională ar putea să își continue deprecierea până își va găsi un nou punct de echilibru. Până atunci, evoluțiile cursului sub formă de dinți de fierăstrău nu trebuie să stârnească panică, ci să ne facă să conștientizăm faptul că există niște semne cu privire la ce se întâmplă în economie (în special, la ce se întâmplă cu finanțele publice), la care ar trebui să fim atenți. Dacă ne referim la dobânzi, de asemenea, trebuie să analizăm principalele fundamentele ce stau la formarea lor în economie: evoluția inflației, starea de risc din economie și deciziile de politică monetară ale Băncii Naționale a României. De la începutul anului, indicii pieței monetare (ROBOR și IRCC) s-au situat pe un tren descendent. Deocamdată evoluția inflației nu ne arată semne de îngrijorare, dimpotrivă, conform Raportului asupra inflației al BNR am avut un trend dezinflaționist datorat corecției puternice a cotației internaționale a țițeiului, pe fondul scăderii ample a cererii agregate provocate de criza sanitară și al incertitudinilor cu privire la traiectoria revenirii economiei globale. O eventuală depreciere mai puternică a monedei naționale ar putea fi absorbită într-o anumită măsură de factorii menționați mai sus. În același context, Banca Națională, la ultimele ședințe ale Consiliului de Administrație pe probleme de politică monetară, a redus de două ori consecutiv rata dobânzii de politică monetară cu un pas de 0,25 pp, până la valoarea de 1,5%, având în continuare spațiu de manevră suficient în acest sens (spre deosebire de alte bănci centrale, în special din UE, unde dobânzile erau deja pe paliere negative). Rămâne să vedem în continuare evoluțiile din economie, în special cele cu privire la finanțele publice. La fel ca și cursul de schimb, ratele de dobândă sunt un barometru a ceea ce se întâmplă în mediul economic. Programele de sprijin ale guvernului au fost percepute pozitiv până acum, creditarea, deși sub stres, continuându-și activitatea. Eliminarea efectelor Ordonanței 114 la începutul anului a fost o altă premisă ce a asigurat o stabilitate în sistemul bancar și, implicit în ceea ce privește ratele de dobândă. Ca și în cazul cursului de schimb, eventuale decizii greșite în privința gestionării finanțelor publice (cuiul lui Pepelea în momentul de față) ar putea avea consecințe negative și asupra ratelor de dobândă. Care va fi amplitudinea acestor corecții?… nu putem ști! De altfel, în toate economiile lumii, actuală criză sanitară a creat incertitudini mari, iar modelele de prognoză nu reușesc deocamdată să surprindă cât mai fidel ce va fi.
”Măsurile populiste de până acum se reflectă deja cu vârf și îndesat în starea finanțelor publice! Dacă continuăm în același ritm, măsurile de ajustare vor deveni nu doar stringente, dar și dureroase.”
- Cum se vor reflecta în economia românească toate măsurile populiste în anii următori, de genul majorărilor de salarii și pensii, și cum se poate echilibra situația având în vedere impactul devastator asupra deficitului bugetar?
- Măsurile populiste de până acum se reflectă deja cu vârf și îndesat în starea finanțelor publice! Noi am intrat în această criză cu cel mai mare deficit bugetar structural din Uniunea Europeană (de peste 4%). Înainte de declanșarea pandemiei, am fost introduși în procedura de deficit bugetar excesiv a Comisiei Europene (singura țară europeană în această situație)! Chiar dacă între timp regulile fiscale de la nivelul Uniunii Europene au fost suspendate pentru a facilita lupta contra pandemiei, să nu uităm că această suspendare este una temporară. Chiar dacă deficitul de cont curent s-a mai ameliorat în ultimele 6 luni, rămâne unul ridicat! Astfel „beneficiem” de deficite „gemene”, după cum am spus și mai devreme. Dacă continuăm în același ritm, măsurile de ajustare vor deveni nu doar stringente, dar și dureroase. Piețele nu ne vor da gir la infinit, iar în aceste condiții datoria publică va deveni din ce în ce mai greu de finanțat și cu costuri mult mai mari! Astfel, prima modalitate de echilibrare este stoparea o perioadă a tuturor măsurilor ce duc la creșterea cheltuielilor publice cu caracter permanent în buget (în special cele de anvergură). Pe linia veniturilor ar fi necesară o colectare mai bună a taxelor și impozitelor. Aici, un rol decisiv îl va avea continuarea procesului de digitalizare al ANAF. De asemenea, este bine să învățăm din greșelile crizei anterioare și a celor legate de exuberanța din ultimii ani, astfel încât toate măsurile ce vor fi luate să nu mai aibă caracter prociclic. După ce vom fi ieșit din criza sanitară și în funcție de evoluțiile economiei vom vedea ce măsuri concrete ar trebui luate. E prematur acum să dăm soluții! Nu știm cât va dura criza sanitară și nu știm ce impact va avea în final! Cu aceste dileme se confruntă toate economiile lumii.
