Text de Gabriela Folcuț, Director Executiv Asociația Română a Băncilor
Celebrăm astăzi „Ziua Educației Financiare” și un an de la aprobarea Strategiei Naționale de Educație Financiară. La acest moment aniversar este cu atât mai relevantă conștientizarea privind importanța educației financiare. În fața provocărilor existente, atât exogene, cât și endogene, este important ca fiecare cetățean să conștientizeze importanța creșterii rezilienței la nivel individual, prin educație financiară, ceea ce contribuie în final la un nivel mai crescut al bunăstării economice individuale.
Analizele economice au demonstrat o corelație directă între nivelul educației financiare și creșterea gradului de bunăstare economică individuală, măsurată prin indicatorul Produsul Intern Brut per capita exprimat în paritatea puterii de cumpărare standard (PPS).
România a avansat în clasamentul european în ceea ce privește indicatorul Produsul Intern Brut per capita exprimat în paritatea puterii de cumpărare standard (PPS), ajungând în anul 2024 la 79% din media Uniunii Europene, fiind la egalitate cu Polonia și Estonia, comparativ cu o pondere de 78% din media UE, în anul 2023. În continuare, România surclasează 6 țări în topul european din punct de vedere al PIB-ului per capita PPS: Ungaria, Croația, Slovacia, Letonia, Grecia și Bulgaria.
În zona euro indicatorul Produsul Intern Brut per capita exprimat în paritatea puterii de cumpărare standard (PPS) se situează la 104% față de media țărilor din Uniunea Europeană, potrivit Eurostat. Din perpectiva PIB real per capita, creșterea față de anul 2007, anul integrării României în UE, a fost de 67%, ajungând la 13.140 euro la nivelul anului 2024.
Se remarcă două potențiale riscuri pentru consumatorii europeni în climatul geopolitic și economic actual: fenomenul fraudelor online prin manipulare este în creștere și riscul asociat deteriorării capacității clienților persoane fizice și juridice de rambursare a creditelor. De altfel, și Raportul Autorității Bancare Europene privind tendițele consumatorilor subliniază că fraudele legate de plăți repezintă în continuare cea mai relevantă provocare înregistrată.
Tacticile de inginerie socială se diversifică continuu. Măsurile de securitate adoptate de bănci, toate filtrele antifraudă și barierele create pentru a proteja consumatorii sunt într-o oarecare măsură vulnerabilizate de componenta de educație și formare a unei culturi de securitate cibernetică. Este important ca procesul de educare a consumatorilor să fie unul continuu, să înglobeze noile evoluții de criminalitate cibernetică și să susțină formarea unor bagaje de cunoștințe care să permită evitarea acestora.
Numai anul trecut, în primul an de implementare a Strategiei Naționale de Educație Financiară, Asociația Română a Băncilor a realizat programe de educație care au fost diseminate către un public beneficiar de peste 12 milioane utilizatori unici la nivel național. Apelăm inclusiv la emisiuni televizate, colaborări cu influeceri și experți, postări în social media, interacțiuni directe cu publicul chiar și în piețe etc. Sunt eforturi concentrate care se depun inclusiv din partea băncilor.
O altă provocare identificată privind tendințele consumatorilor europeni este cea a supraîndatorării. Un comportament de consum nesustenabil și/sau apelarea ulterioară și la alte forme de creditare nebancare, mai simple și nerestricționate ca pondere în venituri, sunt exemple care pot conduce la creșterea poverii financiare și manifestarea efectelor nocive ale supraîndatorării.
Riscul supraîndatorării poate și trebuie să fie adresat prin creșterea gradului de educație financiară. Un consumator cu un grad ridicat de educație financiară va avea un exercițiu al planificării bugetare și respectării bugetului gospodăriei, va realiza economii și investiții și va evita supraîndatorarea.
Prevenția, reprezentată aici de creșterea nivelului de educație financiară, este mai eficientă decât gestionarea costurilor asociate absenței ei.
De altfel, România nu se mai află pe ultima poziție din perspectiva scorului de alfabetizare financiară.
Scorul de alfabetizare financiară înregistrat de adulții din România a fost de 54, peste nivelul înregistrat în Italia, de 53, dar se poziționează sub media de 60 a celor 40 de state participante la studiul realizat de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) și publicat în anul 2023. Dintre cele trei dimensiuni ale scorului de alfabetizare financiară, românii obțin cele mai bune rezultate la comportamentul financiar. La capitolul comportamentul financiar, România surclasează Italia, Ungaria, Cipru și alte state la nivel mondial ceea ce înseamnă că, în comparație cu cetățenii statelor menționate, românii stau mai bine la plata facturilor la timp, asigurarea comparabilității ofertelor de credit, economisesc activ, setează obiective financiare pe termen lung etc..
Educația financiară este motorul vital în susținerea creșterii intermedierii și incluziunii financiare a românilor. Gradul de incluziune financiară este în creștere la nivel național, fiind de 71% în anul 2024. Importanța intermedierii financiare este dată de influența pozitivă a acesteia asupra dezvoltării economice a unei țări, corelația fiind puternică, de 0,8. Intermedierea financiară creează premisele necesare creșterii economice viitoare.
Industria bancară este și rămâne un partener al autorităților, al companiilor și populației, prin finanțarea activității și nevoilor acestora în conformitate cu cerințele de prudențialitate, prin oferirea de produse și servicii competitive de economisire și plăți și un sprijin constant în creșterea nivelului de educație financiară și digitală pentru dezvoltarea României pe termen mediu și lung.
