Conform datelor publicate de Banca Națională a României (BNR), soldul creditului neguvernamental total a crescut cu un ritm lunar de 1,6% și o dinamică anuală de 15,7% la 336,1 miliarde lei în luna martie, evoluție susținută de nivelul redus al costurilor reale de finanțare și de continuarea relansării economice post-pandemie.
Firmele și populația au continuat să se împrumute. Băncile au creditat companiile
În traducere, luna trecută românii au continuat să acceseze credite, datele BNR indică o creștere de aproape 16% mai multe credite faţă de perioada similară din 2021. Toate împrumuturile acordate în piață au ajuns la valoarea de 336,1 miliarde lei. Creditele în lei au cea mai mare pondere în totalul împrumuturilor: peste 72%, cealaltă parte fiind reprezentată de imprumuturi în alte valute.
Creditul în lei s-a majorat cu 1,9%, față de luna februarie, pe fondul creșterii soldului împrumuturilor destinate persoanele juridice – mai ales societăţi nefinanciare şi instituţii financiare nemonetare- potrivit BNR.
Potrivit datelor BNR, la inceput de an companiile au accesat credite cam în aceleași condiții – dobanzi in usoara creștere – s-au majorat cu 0,16 puncte procentuale, la 5,47 la sută, cu aportul exclusiv al evoluției de pe segmentul creditelor noi de valoare mică (sub echivalentul a 1 milion de euro).
Porivit datelor BNR, de la inceputul anului 2022, creditele noi în moneda națională pentru populație și companii s-au majorat cu ritmuri anuale de 25,9%, respectiv 30,2% în perioada ianuarie – februarie 2022. Iar datele BNR, dar si cifrele băncilor confirmă că trendul finanțărilor a fost inversat, o premieră a ultimilor ani.
Nivelul redus al costurilor reale de finanțare a încurajat creditarea. Insă, acest trend va dispărea
Faptul că românii se împrumută, în continuare, în număr mare, are și exlicații. În primul rând – dobânzile din piață sunt, încă, la un nivel scăzut. De fapt, românii plătesc rate reale mai mici, deși dobânzile sunt în creștere. Și acest lucru va fi posibil pe parcursul acestui an. Cum dobânzile nu au cum să ajungă din urmă inflaţia care crește accelerat, cei care au sau contractează credite vor plăti rate reale mici, cu condiţia ca veniturile lor să crească cel puțin cu rata inflației.
De altfel, românii fac împrumuturi noi ce se raportează la un indice IRCC care nu înglobează, în momentul de față, dezechilibrele din piață, deci nu cuprind creșterea dobânzii de politică monetară. Dar, de la mijlocul acestui an, debitorii vor resimții și mai puternic aceste creșteri, la care se vor adăuga, desigur, costurile de trai tot mai mari, inflația accelerând prețurile serviciilor, alimentelor și a utilităților. Aceste perspective se vor resimți pe final de an si cu precădere anul următor când economiștii preconizează o încetinire a ritmului de creditare (sub10%).
Datele arată că în T1 a existat cerere și ofertă în piața imobiliară, deci românii au fost interesați să acceseze credite. Cum dobânzile sunt în creștere, multi se grăbesc să cumpere acum de frica unor viitoare bariere. În final de an, creditele scumpe vor îngreuna accesul la împrumuturi pentru anunite categorii de clienți.
Cum ultimii doi ani au crescut interesul cumpărătorilor pentru achiziția de locuințe noi, cererea fiind mult mai mare decât oferta, dezvoltatorii imobiliari s-au pus pe treabă. Datele centralizate de Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANCPI) arată că numărul de locuinţe vândute în primele trei luni din acest an, în Bucureşti şi Ilfov, a crescut cu 16%, comparativ cu primul trimestru din 2021.
Cifrele arată că luna februarie a adus o creştere anuală de 20,1% a vânzărilor de locuinţe, iar în martie s-a înregistrat o creştere de 24,6% comparativ cu martie 2021, în ciuda contextului internaţional.
Spre exemplu, în Bucureşti, unde avem cele mai multe tranzacţii din ţară, în luna februarie 2022, au fost vândute 10.918 imobile, cu peste 50% mai multe decât în prima lună a anului. Preţurile la vânzare au înregistrat o uşoară creştere, de 3,62%, față de luna anterioară. Tot atunci, a apărut războiul din Ucraina și primele temeri. Iar piața a reactionat, analiștii avertizând că sunt posibile schimbări în comportamentul consumatorilor.
Potrivit analiștilor imobiliari, impredictibilitatea a influențat piața în final de martie când au sesizat o scădere temporară a cererii și intenției de cumpărare. Potrivit acestora, a existat o reticiență din partea investitorilor care au decis sa rămâna în expectativă, preferând să păstreze banii lichizi.
Economiştii se aşteaptă că dobânzile să crească şi mai mult în următoarea perioadă, în contextul în care România are acum cea mai ridicată rată a inflaţiei din ultimii 18 ani.
În așteptarea decizie BNR din luna mai, ROBOR crește zilnic și se apropie de pragul psihologic de 5%. Astăzi, Robor 3M a atins nivelul de 4,95%, in creștere de la 4,88%.
Creșterile de dobândă ale BNR, din 2022, vor continua și scumpii împrumuturile și mai mult. Iar acest demers urmărit de BNR, va duce la scăderea cererii pentru credite. Economiștii vorbesc despre o frânare bruscă a cereri în cazul în care România va fi afectată direct de războiul din Ucraina, într-un scenariu negativ, și de o frânare la 8-9 %, într-un scenariu actual.
