„Statistica indicatorilor monetari din august 2015, publicata acum cateva zile, ne aduce o dovada in plus ca exista o legatura directa si inevitabila intre credite si economisirea interna”, afirma Adrian Vasilescu intr-un material pentru ZF. Consilierul Guvernatorului Mugur Isarescu vorbeste despre economisirea care ar trebui sa sustina creditarea, despre o alta viata dupa criza ia rin final regasim de fapt cel mai important mesaj, adresat bancilor: vine vremuri restrictive, daca creditul de consum nu se domoleste.
„Vedem cum timp de opt luni, din ianuarie si pana in august, depozitele bancare în lei au crescut continuu. Cu 7,8 la suta. Totodata, au crescut si creditele în lei. Mult mai mult însa: cu 27,4 la suta.”
„Nici împrumutatorii, nici cei ce se împrumuta nu mai pot sa sfideze riscurile. Si, mai cu seama, nu au cum sa închida ochii în fata unei realitati dure: aceea ca banii din economisirile altor tari sunt mai putini acum, tot mai putini, asa ca bancile vor fi nevoite sa se bazeze mai mult pe economisirea interna. Iar Banca Nationala nu are cum sa întoarca spatele acestei realitati. Si n-o face.”
“Se schimba astazi pana si conceptul de însanatosire a creditarii. Se subintelege, asadar, ca sistemul bunastarii pe datorie, ce trezea sperante înainte de criza, si-a restrans sfera de actiune. A început sa fie restructurat. Banca Nationala insasi a intervenit cu masuri de temperare a creditarii. Întai si întai a creditarii în valuta. Ca sa fereasca si bancile, si clientii de nedorite drame ce ar putea fi provocate de o eventuala insolvabilitate. Si, iata, în ceea ce priveste creditele în valuta, faptul ca au scazut, in opt luni din 2015, cu 10,7 la suta e un semn bun. Mai ales ca entuziasmul de pana în 2008, cand unele banci au împrumutat populatiei valuta cu usurinta, se razbuna astazi. Bancile in cauza sunt incarcate cu un noian de credite neperformante. Si, în plus, împovarate cu provizioane. E o lectie ce merita sa fie bine invatata. Banca Nationala isi doreste acum sa vada creditul inscris pe o linie de optima rationalitate. Desi creditul bancar ramane un motor important al economiei, conteaza si sursele de creditare.”
Mizand pe cresterea temperata a creditului de consum, BNR sprijina creditului pentru investitii imobiliare in lei si atrage atentia ca imprumuturile de consum sunt in atentia Bancii Centrale. Este clar un semnal public, venit de la BNR, care puncetaza ferm: nu vor fi indiferenti, daca creditul ia viteza!
Guvernatorul a anuntat ca se pot lua masuri de precautie in cazul unei creditari excesive
“Numai ca acum faptul ca nevoia de bani noi pentru consum incepe sa fie acoperita cu un exces de credite in lei nu poate sa lase pe nimeni indiferent. Se cuvine sa fie pus la vedere indicatorul „Atentie la viteza!“, conchide Adrian Vasilescu pentru ZF.
Cum poate BNR sa puna frana imprumuturilor
Prima masura de franare a creditarii consta in restrictii impuse la acordarea imprumuturilor (in acest moment nu se poate discuta despre cresterea dobanzii cheie, care este corelata cu inflatia, inca mica). O masura ar fi cresterea avansului pe care un client il aduce in momentul acordarii unui credit. Daca in prezent un imprumut in lei necesita un avans minim de 15%, prin semnalele ce vin de la BNR, se intelege ca, in viitor, avansul va fi (din nou) de minimum 25%, ca in anii 2005-2006.
O alta masura ce poate fi adoptata de BNR, consta in scaderea gradului de indatorare. Daca acest lucru va fi permis, clientii se vor incadra mai greu pentru accesarea unui credit. In prezent gradul de indatorare practicat de banci se situeaza undeva la 65-70%. In trecut, acesta nu trecea de 30%. Si sunt sanse sa ne intoarcem in timp. In timpul cand imprumutul nu era la indemana oricui.
Gabriela DINU
