La o zi după declarația Guvernatorului Mugur Isărescu, care afirma că băncile au sărit calul în ceea ce privește cotația ROBOR, Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al Bănci Naționale, a explicat motivele și îngrijorările care au dus la afirmația „colorată” gata să aducă prejudicii pieței bancare. De fapt, oficialul BNR a trebuit să infirme primele suspiciuni de manipulare a pieței Robor de către bănci. Pus în fața acestei întrebări, Suciu a dat asigurări că băncile nu au făcut nimic ilegal.
„Ce au făcut băncile nu a fost ilegalitate. Nu a fost ceva condamnabil. E o interpretare pe care băncile o dau pentru că Robor-ul este până la urmă o dobândă de percepție, o perceptie determinată de anuminiți factori”, a spus Dan Suciu prezent la Digi 24.
Purtătorul de cuvânt al BNR punctat de ce era necesară declarația Guvernatorului, unde au greșit băncile, de ce au supra-reacționat și a dat asigurari că o creștere a dobânzilor de o asemenea manieră nu se va mai repeta. De fapt, din explicațiile oficialului puteam extrage sența: BNR reproșează băncilor ritmul de creștere a ROBOR, ritm ce poate dăuna economiei.
„Băncile au exprimat un risc mai mare la 3 luni decât BNR a anticipat prin dobânda de politică monetară, din motive pe care ei trebuie sa le enumere. Noi credem că această tensiune din piață, de înțeles, nu este o perioadă ușoară, apar foarte multe riscuri de la cele geopolitice la cele interne, a fost supra-reacționată și în consecință am avut această decuplare a Robor-ului pe scadențele lungi față de politica monetară. Suntem convinși că acest raport începe sa fie analizat (n.r. raportul asupra inflatei) și că vom vedea în ce măsură suntem sau nu credibili și pentru piața bancară” a explicat Dan Suciu.
Insă mesajul important pentru debitori rămâne același: o declarație minune nu aduce dobânzi mici. Iar purtătorul de cuvânt al BNR a mai punctat încă odată că Banca Centrală a anticipat un pas de creștere a Robor, băncile altul.
„Avem același mesaj: ratele vor crește. Nu înseamnă că printr-o declarație minune vom avea dobânzi mici. Nici vorbă. Dar Robor-ul are o anumit raportare la dobânda de politică monetară. El este pe diferite scadențe. Pe cele mici, de o zi, overnight el este bine calibrat față de dobânda de politică monetară, în jur de 6%. Pe scadențele lungi apare această decuplare de 8%, când dobânda de politică monetară e 5,5%.
Și aici vorbim de o supra-reacție. Interpretarea BNR este că pe scadențele medii și lungi băncile au considerat că situația este mult mai proastă, mai tensionată, mai riscantă și în consecință au cotat mai mult Roborul pe scadențele lungi. Nu spunem că dobânzile vor scădea. Dar pasul de creștere pe care Banca Centrală l-a anticipat prin politica de dobânda monetară era altul, iar pasul de creștere anticipat de bănci a fost altul, pe scadențele lungi”
Despre dobânzi mici, nu mai e loc!
Potrivit oficialului BNR, în ultimi ani am avut o situație anormală cu care nu ne mai întâlnim curând. Dobânzile normale se situează la 7-8%. Inflația și dobânzile se pot intersecta abia peste un an, chiar doi, chiar dacă Guvernatorul declara că este posibil de anul viitor.
„Trebuie să înțelegem situația în care suntem. Nu vom avea din nou dobânzi mici. Epoca dobânzilor mici s-a încheiat. Ne facem rău singuri dacă facem mereu comparația cu dobânzile din anii trecuți, 3-4 ani în urmă. Care au fost excepționali, în sensul în care nu se vor mai repeta. A fost o situație anormală. Chiar dacă era benefică pentru cel împrumutat. A fost o situație internațională în care s-au introdus excese de lichiditate în piață pentru a depăși criza si efectele ei din 2008, apoi criza pandemică. Deci vorbim de o situație particulară care nu se va mai repeta așa curând.
Dobânda trebuie să fie real pozitivă. Adică mai mare decât inflația. Sigur că acest lucru nu se poate întampla de azi pe mâine. Important este să avem o intersectare a dobânzii cu inflația, la un nivel rezonabil, așa încât să avem în continuare creștere economică, să avem capacitatea de a returna ratele, să avem creditare, să avem bănci care nu au credite neperformante. Acest lucru nu se va întâmpla de azi pe mâine ci într-un orizont de 1- 2 ani, în care lucrurile acestea se vor adapta.
Dar dacă noi comparăm cu situația dobânzilor negative, zero sau 0,5%, ne facem singuri rău. Această situație este necaracteristică pentru o economie normală. Acum 10 ani aveam dobânda de politică monetară 6-7%, Robor- ul era 7-8%, asta este o situație de normalitate. Chiar dacă nu e plăcut pentru cei care au credite să plătescă o dobândă 7% după una zero”, a mai spus oficialul BNR la Digi 24.
Dan Suciu a punctat apăsat, chiar a dat asigurări debitorilor alarmați că BNR se așteaptă „să nu mai avem creșterile spectaculoase din ultimile 3-4 luni. Suntem siguri că nu se vor mai repeta în perioada imediat următoare”.
De ce se teme BNR? Operația a reușit, pacientul e mort
„Suntem într-un puseu inflaționist care nu se poate fi combătut decât prin dobânzi ridicate. Teoretic, BNR poate închide pusesul inflaționist printr- o dobândă care să depășească inflația, nu vreau să evoc cifra, dar am fi în situația în care operația a reușit, pacientul e mort. Trebuie să facem lucurile acestea treptat, cum spunea Guvernatorul ieri. Să avem în continuare creștere economică, să nu introducem țara în recesiune și să avem pierderi de locuri de muncă, în consecință oamenii să aibă capacitatea de a face rambursa ratele, acolo unde este cazul, și să ajungem la dobânzi pozitive și pentru cei care au depozite. În acest moment ești bonificat (în sensul economic al dobânzii) pentru că ai credit și ești penalizat pentru ca ai depozit” a încercat să să explice Dan Suciu mecanismul prin care poți ajunge din inflație în recesiune.
De fapt, ieri, Guvernatorul vorbea de necesitatea unui „reglaj fin” din partea BNR si a Guvernului, menit să dea ritmul optim de creștere economică minimă (de 2-3%).
Acum IRCC este colacul de salvare
Întrebat despre refugiul clienților cu rate la bănci în noul indice IRCC, cel cu care BNR nu a fost de acord, Dan Suciu admite că în acestă perioadă grea, cu dobânzi și prețuri în creștere, IRCC poate fi o variantă bună, pentru acest moment. Acesta menționează că indicele deja crește, iar în trimestrul următor va atigne la 4,7%, ca mai apoi, în final de an să depășească cu siguranță 5%.
„Câștigi o anumită perioadă de timp cu IRCC-ul, până când el va ajunge la un nivel mai ridicat. Cum stiti, IRCC se calculează pe baza unor tranzacții deja existente. Așa stim că în trimiestrul următor va fi 4,7% și putem anticipa din primele tranzacții din piață că va depăși 5% în ultimul trimestru din acest an. E cu dus și întors. Câștigi o perioadă de timp, acesta în care dobânzile sunt mai mari, dacă ai credit acum, dar vei plăti mai mult în perioada imediat următoare. S-ar putea ca peste un an, doi, Robor să intre într-o coborâre mai accentuată, iar IRCC, pentru că vine din urmă, să aibă II trimestre de creștere. Lucrurile sunt nuanțate. Nu spun că e o situație minune, dar pentru momentul de față, dacă ai dificultate la plată, da, cred că e o variantă să plătești ratele cuantificate cu IRCC”, este de părerea oficialul BNR.
Concluzia: ritmul face muzica!
„De fapt, strategia de a crește dobânzile, în pașii pe care îi avem presupune o încercare de a nu forța și de a nu introduce recesiune în economia românească. Mă repet: Dacă am crește dobânda mult, am închide problema inflației dar introducem economia în recesiune. În momentul ală nu mai ai inflație. Nu e ceea ce ne dorim. Nimeni nu face asta”
