Comisia juridică a Camerei Deputaţilor a dezbătut reexaminarea proiectului privind darea în plată. Şedinţa Comisiei Juridice a debutat cu noi dispute între reprezentanții la discuţii din partea BNR- viceguvernatorii Liviu Voinea şi Bogdan Olteanu şi prim-viceguvernatorul Florin Georgescu – şi iniţiatorul legii, deputatul Daniel Zamfir.
Daniel Zamfir a spus că legea poate fi aplicată şi în forma actuală, iar băncile nu ar trebui apărate pentru că au oferit credite în mod „iresponsabil”. Replica BNR a venit imediat: „există un singur sistem bancar în care creditorii împart riscurile cu debitorii”. „Acest sistem se numeşte banking islamic!”, a spus Bogdan Olteanu.
Disputa între Daniel Zamfir şi BNR a continuat. Daniel Zamfir a susţinut că, potrivit datelor BRD, „sunt peste 100.000 de români” în procedură de executare silită şi acuză BNR că minte.
Liviu Voinea, viceguvernator BNR, a explicat, din nou, că în evidenţe există doar „puţin peste” 300 de executări silite la credite imobiliare, iar alte 5.000 de proceduri sunt în derulare.
În raportările BNR nu sunt trecute creditele de nevoi personale cu ipotecă, acel hibrid inventat de bănci. Ele nu sunt în evidenţa BNR ca fiind credite ipotecare”, a spus Zamfir, încercând să-și apere ideea.
Viceguvernatorul Liviu Voinea a arătat, însă, că raportările la care se referă Daniel Zamfir includ şi datele despre credite sub 20.000 de lei, care oricum nu ar beneficia de Legea dării în plată.
Viceguvernatorul Liviu Voinea a punctat ferm că raportările la care se referă Daniel Zamfir includ şi datele despre credite sub 20.000 de lei, care oricum nu ar beneficia de Legea dării în plată.
Liviu Voinea a spus BNR estimează la 2,8 miliarde de lei pierderile băncilor ca urmare a aplicării legii dării în plată.
„Pe o estimare medie, impactul este de 2,8 miliarde de lei, la un sold total de 77 miliarde de lei”, potrivit Profit.ro. Voinea a răspuns că această pierdere este netă, din care s-au scăzut și banii încasați pe casă.
Viceguvernatorul a precizat că aceste pierderi nu sunt întinse uniform la nivelul sistemului bancar, astfel că unele bănci vor suferi mai mult decât altele și că instituțiile de credit sunt nevoite să aducă capital suplimentar.
BNR a reiterat, prin vocea prim-viceguvernatorului BNR, Florin Georgescu, că BNR își dorește această lege, însă „susține o lege care să îi sprijine pe cei care nu mai pot să își achite ratele pentru locuința achiziționată”.
BNR își dorește o lege socială și astfel propune și alte amendamente care să cuprindă plafoane și criterii sociale.
Bancherii sunt mulțumiți, dar vorbesc și despre alte amendamente: legea ar trebui să fie opțională. Mai exact, când clientul va merge la bancă să poată opta pentru darea în plată. Acest lucru va însemna automat un credit mai scump.
„Programul Prima Casă ar trebui scos din lege, pentru ca el să poată continua. Dacă nu se scoate acest propram, riscul ca agențiile de rating să ne reducă riscul de țară este semnificativ, a declarat Liviu Voinea. Acesta a explicat că plafonul există și în Codul Fiscal și nu există o discriminare.
„Plafonul impus nu este o discriminare, există asemenea plafoane în Codul Fiscal. În opinia noastră darea în plată ar trebui să fie opțională în viitor. Să existe două credite: cu sau fără darea în plată. Ambele opțiuni au costuri și beneficii. Banca nu poate împărți riscul cu debitorii pentru că banca trebuie să ramburseze banii deponenților. Practic prin aceasta lege se împarte riscul între debitorii de azi și cei de mâine.”
Parlamentarii au ajuns la un acord: ar putea elimina programul Prima Casă și vor discuta majorarea plafonului de la 150.000 de euro la 250.000 de euro, însă discuțiile finale se vor da marți, 5 aprilie, când se vor relua dezbaterile în Parlament.
