Ministrul de Finanţe, Florin Cîţu a declarat că România are o rezervă suficientă pentru a face faţă oricăror presiuni asupra finanţării sau a cursului de schimb şi a promis că în scurt timp va linişti pieţele cu măsuri destinate reducerii deficitului bugetar.
„Avem o rezervă de mărime adecvată. Dacă va fi nevoie vom interveni pe piaţă şi o vom utiliza”, a spus Florin Cîţu într-un interviu acordat Bloomberg la Bruxelles, fără a preciza însă care este suma de bani disponibilă, potrivit Agerpres.
Banca Naţională a României (BNR) a intervenit pe pieţele valutare pentru a susţine cursul de schimb al leului după ce îngrijorările cu privire la efectele creşterii cheltuielilor guvernamentale asupra inflaţiei şi bugetului au dus leul la un minim istoric luna trecută. La rândul său, Comisia Europeană estimează că România va înregistra cel mai mare deficit bugetar din UE atât în acest an cât şi anul viitor.
Florin Cîţu a spus că Guvernul de la Bucureşti intenţionează să anunţe în următoarele două săptămâni o serie de reduceri de cheltuieli destinate să diminueze deficitul bugetar până la aproximativ 3% din PIB în 2020. Cîţu a refuzat să ofere alte detalii precizând însă că Guvernul nu vrea „să apese prea tare pe pedala de frână”, în contextul înrăutăţirii perspectivelor economice mondiale.
Întrebat de ce Guvernul nu anulează pur şi simplu măsura care vizează o creştere a pensiilor cu 40%, Cîţu a precizat că „anul viitor este un an electoral, vor fi două tipuri de alegeri”, dar a insistat asupra faptului că politica fiscală va înceta să mai fie o sursă de volatilitate pe piaţă.
Ministrul de Finanţe a mai spus că România va emite obligaţiuni pe pieţele internaţionale „în prima parte a anului următor”, având în vedre faptul că cererea de pe piaţa locală este una puternică. „Nu văd presiuni prea mari asupra finanţării”, a spus Florin Cîţu.
Guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, declarat, săptămâna trecută, că abordarea Guvernului este una corectă, pentru că trebuie văzut care este situaţia clară a bugetului
Isărescu a menţionat că Guvernul are buffer-ul aproape întreg, dar a sugerat că nu este indicat să-l folosească în condiţiile în care există exces de lichiditate, iar aceasta aduce costuri pentru banca centrală şi bancheri.
„Trebuie să înţelegem că trecem printr-un moment mai greu, dar controlabil, administrabil”, a afirmat şeful BNR, subliniind totodată că trebuie să ne aşezăm cu calm, responsabilitate şi profesionalim să construim bugetul pentru anul viitor, „care este şi mai greu de făcut”.
„Probabil cel mai vizibil barometru al existenţei unor dezechilibre fundamentale, precum deficitul de cont curent, dar şi al schimbării de sentiment, al percepţiei, inclusiv din cauza unor factori emoţionali, este piaţa valutară. Iar evoluţiile recente de pe această piaţă, inclusiv cele la nivel regional, sunt relevante. Eu spun relevante şi nu am spus niciodată alarmante. Dar vedeţi, avem obiceiul ca şi o depreciere de doi bani, şi la propriu şi la figurat, să fie trecută la capitolul recorduri, alarmă, apocalipsă şi tot ce vrei. Noi la banca centrală ne menţinem opinia că o corecţie a deficitului extern, necesară, când se va întâmpla nu se va putea face doar prin deprecierea cursului de schimb şi am să revin pe chestia asta. Cred că nici nu e bine dacă ne uităm din ce e făcut dezechilibrul, pentru că dacă avem deficit fiscal de 4,4% şi deficit extern de 5,5% şi ştim bine noi specialiştii ecuaţia că deficitul extern e deficitul guvernamental, adică cel fiscal plus cel privat, neguvernamental, apoi ce facem? Ne adresăm la 1%, deficitul privat, cu cursul de schimb?”, a explicat Mugur Isărescu.
El a precizat că deficitul extern al sectorului privat este finanţat autonom şi că trebuie să ne adresăm deficitului guvernamental dacă vrem reducerea deficitului extern, iar o depreciere a cursului nu face decât să majoreze deficitul guvernamental.
„Încarcă povara finanţării deficitului (o depreciere a cursului – n.r.), avem povară mare a finanţării deficitului, la fel ca şi o majorare a dobânzilor. Noi la banca centrală ne menţinem opinia că o corecţie a deficitului extern trebuie făcută în principal prin corecţia deficitului public şi aceasta nu se poate face dintr-o dată. Şi acest lucru trebuie să-l înţelegem”, a subliniat Isărescu.
Guvernatorul BNR afirmă că deprecierea, mai ales la nivelele moderate, consemnate în ultimii ani, de 2% şi ceva anul acesta şi de 3-5% în ultimii trei – patru ani, are mai degrabă rolul de a tempera presiunile de pe piaţă, de a evita formarea sau alimentarea altor dezechilibre şi a duce competitivitatea la un nivel acceptabil în condiţiile în care au crescut toţi factorii de producţie.
