Florin Dănescu, președintele executiv al Asociației Române a Băncilor, atrage atenția asupra faptului că în România mai avem până când educația financiară să fie cu adevărat o prioritate la nivel decizional și ca și infrastructură de dezvoltare a bunăstării individului.
”De mult timp auzim foarte multe vorbe frumoase despre educația financiară, dar încă nu este o prioritate în România. Tocmai de aceea, ar trebui să ne gândim fiecare dintre noi cum reușim să punem o pilă educației financiare, să prioritizăm educația financiară cu adevărat”, a subliniat Florin Dănescu, în cadrul celei de-a doua Conferințe anuală BNR – ASE.
Ediția din acest an s-a bucurat de prezența unei delegații comune a Băncii Naționale a Moldovei și Academiei de Studii Economice din Republica Moldova. Evenimentul a fost organizat în cadrul protocolului de colaborare semnat la sfârșitul anului 2021 între Banca Națională a României și Academia de Studii Economice din București.
Tema conferinței s-a intitulat ”Navigând printre crize suprapuse”, printre acestea fiind enumerate: criza resurselor energetice, criza pandemică determinată de infectarea cu virusul Covid-19, criza alimentară și războiul de la granițele țărilor noastre. Subiectele abordate în cadrul conferinței au vizat, de asemenea, consolidarea relației România-Moldova, educația financiară, inegalitatea și incluziunea financiară, perspective privind evoluții economice și financiare regionale, respectiv evoluții privind sectorul bancar autohton.
7 ani pentru a face din educația financiară materie obligatorie la școală
Oficialul ARB a punctat, în cadrul evenimentului, timpul îndelungat care s-a scurs până când educația financiară să devină materie de studiu pentru școlari, fapt ce vorbește de la sine despre importanța pe care o joacă acest concept în societatea românească.
”Am reușim după 7 ani de eforturi în cadrul ARB și BNR să facem educația financiară materie obligatorie pentru elevii din clasele a VIII-a în cadrul edicației sociale. Deci numai o bucățică. Este un pas mare, dar a luat 7 ani, ceea ce ne arată că mai avem până când educația financiară să fie cu adevărat o prioritate”, a spus Florin Dănescu.
De ce este educația financiară un element esențial pentru bunăstare
În opinia sa, raportându-se la experiența de bancher comercial, ”cei mai buni clienți cu care discutam erau cei care erau educați financiar”. ”Aceasta este o concluzie clară. Există clienți antreprenori care nu sunt educați financiar? Trebui să recunoaștem fără ipocrizie că sunt. Trebuie să recunoaștem, de asemenea, că avem în continuare companii în România care nici măcar nu țin o contabilitate cum trebuie, așa că nu putem să mai vorbim de educație financiară”, a evidențiat Florin Dănescu.
”Vreau să mai spun că, din experiența mea la ARB, educația financiară dă niște rezultate excepționale când ai față oameni cu care faci asta cu adevărat, ca o prioritate. Asociația are foarte multe acțiuni și activități pe care le face de o vreme bună. Cred că principala provocare pentru România este cum reușim să prioritizăm educația financiară”, a adăugat oficialul ARB.
Cum se răsfrânge lipsa educației financiare asupra mediului antreprenorial
Pentru a evidenția importanța educației financiare asupra situației economice în ansamblu și asupra mediului de afaceri, Florin Dănescu a realizat o scurtă analiză economică a IMM-urilor din țara noastră, definitorii pentru structura business-ului românesc.
”Ca economiști, am fost învățați să analizăm cantitativ, structural și calitativ. Aplicând această formulă asupra mediului de afaceri din România, știm că IMM-urile din România ocupă o poziție codașă în Europa. La o mie de locuitori, noi avem cam 20 de IMM-uri, față de Cehia care are vreo 120 de IMM-uri. Suntem pe ultimul loc, deci cantitativ stăm rău. Pe de altă parte, avem indicatori structurali care ne spun că IMM-urile asigură 70% din locurile de muncă din România. Mult, ceea ce este foarte bine! Este motorul principal pe piața forței de muncă. De asemenea, IMM-urile susțin 65% din valoarea adăugată brută la produsul intern brut. Deci și aici este motorul principal. Apoi, tot structural ne uităm și vedem că în structura IMM-urilor din România, 35% au capitaluri negative în medie de peste 10 ani.
În concluzie, acest motor care asigură 70% din forța de muncă și 65% din valoarea adăugată, structural, înăuntrul său are o mare problemă, pentru că sunt firme care de 10 ani au pierdere constant. Sau nu o fi așa, că nu prea ai cum să funcționezi 10 ani pe pierdere? Acesta este un mesaj curajos într-o țară ca a noastră pe care trebuie să-l dăm pentru că este educație financiară și educație economică. Responsabilitatea, guvernanța, etica și disciplina financiară fac parte din meseria de economist. Aceste mesaje este bine să le spunem și copiilor noștri când îi educăm, pentru că le dorim o viață bună și dreaptă. Acestea sunt până la urmă capitolele la care suferim foarte mult comparativ cu economiile dezvoltate.
Ultimul indicator, respectiv cel calitativ vizează productivitatea, un cuvânt foarte rar folosit în România că aproape ar fi necesar să mergem la cartea de economie să ne amintim ce înseamnă. Productivitatea unui salariat într-un IMM din România într-un an este de aproximativ 15.000 de euro, comparativ cu media europeană care este 45.000 de euro. Iată cum această cifră care ne arată că productivitatea în România este de trei ori mai mică ar putea să capete un înțeles care să ne facă să evoluăm mai bine”, a explicat Florin Dănescu.
