Legea falimentului personal a fost promulgata de presedintele Romaniei, insa aplicarea ei (peste 6 luni) aduce in prim-plan lacunele unei legi facute fara un studiu amanuntit. Specialistii sustin ca actul normativ contine o serie de lacune care ingreuneaza aplicarea sa, numind printre acestea faptul ca lichidatorilor li se impun o serie de atributii, fara ca acestea sa fie insa detaliate, potrivit Casei de Insolventa Transilvania.
“Legea insolventei persoanelor fizice are o serie de lacune ce vor ingreuna aplicarea ei. Una dintre ele este constituirea unor Comisii de Insolventa, cu o componenta complexa, dar fara nici un reprezentat al creditorilor. De asemena, Comisia de insolventa este investita cu atributii decizionale, de control si de supraveghere a actelor persoanei in insolventa ori ale administratorului procedurii, ceea ce va putea naste adevarate dificultati in practica.
O alta problema pe care o ridica legea in forma sa actuala este incalcarea dreptului de liber acces la instanta. In unele cazuri, Comisia de insolventa actioneaza ca o instanta in sine, fara a da persoanei in insolventa posibilitatea de a contesta masura la judecatorie.
Administratorul judiciar este desemnat aleatoriu de comisia de insolventa, din randul practicienilor in insolventa, executorilor judecatoresti, avocatilor sau notarilor publici, inscrisi in Lista administratorilor procedurii si lichidatorilor pentru procedura insolventei persoanelor fizice. Inscrierea in aceasta lista speciala se va face doar dupa promovarea unui examen organizat de fiecare corp profesional, insa sunt inclusi automat practicienii in insolventa si executorii judecatoresti cu o vechime de peste 5 ani. Aceast aspect va crea un tratament discretionar intre avocatii si notarii care trebuie sa-si exprime disponibilitatea pentru a fi inclusi pe lista speciala a administratorilor judiciari, si practicienii in insolventa ori executorii judecatoresti cu vechime mai mare de 5 ani, care vor fi inclusi automat.
De asemenea, legea impune lichidatorilor o serie de atributii, fara ca acestea sa fie detaliate in vreun fel. De exemplu, lichidatorul poate cere denuntarea unor contracte incheiate de catre datornic. Aceasta lege nu se completeaza cu Legea 85/2014 privind procedurile de insolventa, care reglementeaza o procedura speciala permitand administratorului judiciar sa denunte contractul in termen de 3 luni de la deschiderea procedurii in vederea maximizarii averii debitorului, ci doar cu Codul Civil, care nu permite denuntarea decat in cazul unei clauze anterioare de denuntare inserata in contract, si cu Codul de Procedura Civila, care nu reglementeaza deloc institutia aceasta. In aceasta situatie, lichidatorii s-ar putea afla in imposibilitatea indeplinirii acestei obligatii, neavand o clarificare a limitarilor acestor atributii.”
Beneficiile Legii insolventei prsoanelor fizice
”In ciuda deficientelor actuale, legea aduce si o serie de beneficii importante pentru persoanele fizice. Poate cel mai important este acela ca acorda o a doua sansa datornicilor de buna credinta, oferindu-le protectie in fata creditorilor. Executarile silite vor fi suspendate, iar penalitatile nu vor mai putea fi calculate, timp in care persoana in cauza poate propune esalonarea datoriilor pe baza unui plan de redresare si chiar un haircut al acestora, in anumite limite.” a declarat Vasile Godinca-Herlea, asociat coordonator CITR.
In plus, in cazul in care implementarea unui plan de redresare nu va fi posibila, lichidarea activelor persoanei in insolventa se poate face in anumite limite. Legea incearca sa impiedice aruncarea in strada a rau-platnicilor de buna-credinta. O masura in acest sens este instituirea unui drept de preferinta la incheierea unui contract de inchiriere a imobilului sau a unei parti din acesta, la un cuantum al chiriei stabilit in conditiile pietei.
Desi indelung asteptata si discutata, insolventa persoanelor fizice nu are in spate un studiu de impact care sa poata estima numarul procedurilor ce vor fi deschise. In Franta, spre exemplu, de la introducerea legii insolventei persoanelor fizice au fost deschise 700.000 de dosare, iar in Statele Unite ale Americii 1,3 milioane.
Specificatiile detaliate ale Legii insolventei persoanelor fizice:
· Legea insolventei persoanelor fizice se adreseaza persoanelor fizice de buna-credinta, ale caror datorii rezulta dintr-o activitate ce are ca scop satisfacerea unei nevoi personale, cum ar fi restantele la furnizorii de utilitati, intarzieri la achitarea ratelor bancare contractate pentru achizitia unui serviciu sau produs personal etc., si nu dintr-o afacere ce are ca scop generarea de profit. Legea nu defineste clar ce inseamna un debitor de buna–credinta, insa face o enumerare a datornicilor care nu pot beneficia de aceasta procedura. Printre motivele care pot impiedica o persoana fizica sa intre in insolventa sunt existenta unor condamnari pentru diferite infractiuni, intocmirea de acte frauduloase sau excesiv de generoase care au diminuat averea acesteia, nedepunerea de eforturi pentru a gasi un loc de munca etc.
· Intervin organe noi fata de insolventa persoanelor juridice, cum ar fi Comisia de insolventa, iar administratorul judiciar poate fi si un executor judecatoresc, un avocat sau un notar, nu exclusiv un practician in insolventa.
Comisia de insolventa teritoriala este alcatuita din reprezentanti ai Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor, Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale, precum si un reprezentant al Ministerului Finantelor Publice. Comisia de insolventa centrala este alcatuita din cate un reprezentant al Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor, Ministerului Finantelor Publice, Ministerului Justitiei, Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale, Oficiului National al Registrului Comertului – Directia Buletinul Procedurilor de Insolventa.
Administratorul judiciar este desemnat aleatoriu de Comisia de insolventa. Legea nu mentioneaza posibilitatea ca datornicul sau creditorii sa aleaga administratorul, asa cum se intampla in cazul persoanelor juridice. Administratori judiciari pot fi practicieni in insolventa, executorii judecatoresti, avocati sau notarii publici, inscrisi in Lista administratorilor procedurii si lichidatorilor pentru procedura insolventei persoanelor fizice. Inscrierea in aceasta lista speciala se va face doar dupa promovarea unui examen organizat de fiecare corp profesional in parte. Sunt inclusi automat in lista practicienii in insolventa si executorii judecatoresti cu o vechime de peste 5 ani, putand optional sa participe la examen si avocatii sau notarii. Cererile de insolventa se depun la judecatoria in a carei circumscriptie isi are domiciliul sau resedinta datornicul. Tot aici se depun contestatiile impotriva deciziilor Comisiei de insolventa si cererile de eliberare de datorii. Instanta de control este Tribunalul.
Insolventa persoanelor fizice poate fi solutionata in 3 feluri: pe baza de plan de rambursare a datoriilor, prin lichidare de active sau procedura simplificata.
1. Insolventa pe baza de plan de redresare a datoriilor. In situatia in care datornicul considera ca se afla in insolventa (deoarece nu dispune de lichiditati pentru plata datoriilor scadente – starea de insolventa poate fi luata in considerare daca termenul de plata a datoriilor a fost depasit cu mai mult de 90 zile) dar situatia financiara a acestuia nu este iremediabil compromisa, poate cere Comisiei de Insolventa deschiderea insolventei pe baza de plan de rambursare a datoriilor, care este o procedura administrativa si nu judiciara.
· In acest caz, cuantumul minim al datoriilor trebuie sa totalizeze 15 salarii minime pe economie. (Legea nu precizeaza daca este vorba de salarii medii sau nete)
· Cererea de deschidere a procedurii de insolventa – care va fi publica – trebuie sa cuprinda motivele care au determinat aceasta situatie, datoriile acumulate, actiunile judiciare deschise impotriva persoanei respective, incercari de negociere a esalonarii datoriilor, statutul civil si profesional, cuantumul veniturilor incasate pe ultimii 3 ani, cat si al veniturilor preconizate pentru urmatorii 3 ani, bunurile pe care le detine, conturile bancare, sumele de recuperat de la rau-platnici, litigiile in curs sau finalizate, existenta sau nu a unor condamnari pentru evaziune fiscala sau fals. Vor trebui anexate dovezi cu privire la situatia profesionala – angajat/somer, dovada faptului ca nu a fost concediat din motive ce ii pot fi imputate si ca a facut toate demersurile pentru obtinerea unui loc de munca, documente care sa ateste veniturile, copii ale declaratiilor fiscale pentru ultimii 3 ani, un extras de cazier judiciar si cazier fiscal la zi, un raport de la Biroul de Credit si o propunere de plan de rambursare.
· Dupa analiza cererii, Comisia de insolventa poate fie sa admita cererea si sa dispuna deschiderea procedurii de insolventa pe baza de plan de rambursare a datoriilor, desemnand si un administrator al procedurii, fie sa respinga cererea si sa constate ca situatia financiara a datornicului este iremediabil compromisa, caz in care, cu acordul acestuia, va sesiza instanta pentru deschiderea procedurii de insolventa prin lichidare de active, sau in forma simplificata, dupa caz.
· Efectele deschiderii procedurii de insolventa pe baza planului de rambursare
o Se suspenda provizoriu executarile silite incepute, nu pentru mai mult de 3 luni, cu exceptia situatiei in care instanta decide prelungirea acestei perioade, daca astfel situatia financiara a datornicului ar deveni iremediabil compromisa;
o Va fi numit un administrator al procedurii. In baza informarilor creditorilor si datelor furnizate de datornic, va fi intocmit tabelul creantelor;
o Datornicul, impreuna cu administratorul judiciar, va elabora planul de rambursare a datoriilor, prin care va propune achitarea acestora. Cota de acoperire a creantelor prin planul de rambursare trebuie sa fie mai mare decat cota de acoperire ce ar putea fi obtinuta prin lichidarea bunurilor datornicului. O serie de datorii nu pot fi esalonate, reduse ori sterse in cadrul procedurilor de insolventa, cum ar fi obligatiile legale sau conventionale de intretinere sau obligatiile rezultate din atragerea raspunderii penale si contraventionale;
o Durata de executare a planului este de 5 ani, cu posibilitate de prelungire cu inca 1 an;
o Comisia de Insolventa va face o evaluare a fezabilitatii planului. Planul este aprobat daca creditorii reprezentand minimum 50% din valoarea totala a creantelor si 30% din valoarea creantelor ce beneficiaza de cauze de preferinta au votat in favoarea acestuia;
o In situatia in care planul de rambursare nu este aprobat de creditori, datornicul poate cere Judecatoriei competente confirmarea acestuia. Astfel, instanta are dreptul de a trece peste votul creditorilor in situatia in care apreciaza ca acestia s-au impotrivit in mod nejustificat si cota de acoperire a creantelor propusa prin plan este superioara celei ce ar fi obtinuta prin lichidare;
o De la data aprobarii planului de rambursare se suspenda toate masurile de executare silita pentru realizarea creantelor, curgerea dobanzilor, penalitatilor, majorarilor de intarziere etc., cu exceptia creantelor care beneficiaza de cauze de preferinta;
o Institutiile sau companiile cu care persoana aflata in insolventa are semnate contracte nu vor avea dreptul de a rezilia contractele in derulare din cauza deschiderii procedurii de insolventa;
o Datornicul are obligatia sa coopereze cu Comisia de insolventa si cu administratorul judiciar si sa le comunice orice informatii cu privire la situatia sa financiara; trebuie sa se supuna supravegherii administratorului judiciar in ceea ce priveste toate activitatile desfasurate; are obligatia de a intocmi rapoarte trimestriale cu derularea planului; are obligatia sa desfasoare o activitate legala producatoare de venituri;
o In situatia in care planul nu este respectat, sau debitorul nu-si achita datoriile curente, se poate cere inchiderea procedurii pe baza de plan si deschiderea procedurii pe baza de lichidare de active.
2. Insolventa prin lichidare de active poate fi solicitata de catre datornic, in mod direct, in cazul in care “situatia sa financiara este iremediabil compromisa”. Situatia de compromitere iremediabila este trecuta prin 2 filtre subiective, cel al debitorului si cel al judecatorului sindic. O definire mai clara a termenilor ar fi putut evita o practica neuniforma a instantelor.
· Creditorii pot solicita deschiderea procedurii de lichidare de active, in cazul in care procedura pe baza de plan nu poate fi dusa la indeplinire.
· Odata ce instanta a admis insolventa prin lichidare de active, se suspenda executarile silite individuale si se interzice datornicului sa mai foloseasca bunurile si veniturile ce pot fi lichidate.
· Desfasurarea procedurii de insolventa prin lichidare de active:
o Intocmirea tabelului definitiv. Lichidatorul, va solicita creditorilor sa transmita, in termen de 30 de zile de la deschiderea procedurii, o informare privind cuantumul creantei si valoarea de piata a bunului cu care este garantata. Lichidatorul este obligat sa intocmeasca tabelul preliminar de creante in termen de 15 zile de la primirea informarii.
o Inventarierea bunurilor datornicului. in termen de 30 de zile de la deschiderea procedurii, lichidatorul va face inventarierea bunurilor datornicului.
o Lichidarea bunurilor. De lichidarea bunurilor se ocupa lichidatorul, care va incheia, in numele datornicului, contractele de vanzare. Bunurile se vand libere de sarcini. In cazul in care, desi s-au depus toate eforturile necesare, lichidatorul nu a reusit sa valorifice bunul in 2 ani, creditorii pot deveni proprietarii acestuia in contul datoriei.
o Inchiderea procedurii si eliberarea de datorie. Dupa ce bunurile au fost valorificate si sumele obtinute au fost distribuite creditorilor, lichidatorul intocmeste un raport final. In termen de 30 de zile de cand acesta ramane definitiv, instanta pronunta inchiderea procedurii si stabileste cat din veniturile datornicului poate fi folosit pentru a acoperi pasivul, dupa inchiderea procedurii.
o Eliberarea de datorii reziduale este stergerea datoriilor ramase neacoperite dupa perioada de supraveghere post-inchidere a procedurii. Conform art. 72, datornicul va fi eliberat de datorie in cazul in care dupa 3 ani de la data inchiderii procedurii a acoperit cel putin 50% din valoarea totala a creantelor, sau dupa 5 ani 40%, etc.
3. Procedura simplificata. Poate fi accesata de o persoana fizica insolventa, daca suma totala a datoriilor sale este de cel mult 10 salarii minime pe economie, nu are bunuri sau venituri urmaribile si are peste varsta standard de pensionare sau si-a pierdut total sau cel putin jumatate din capacitatea de munca.
· Comisia de insolventa va analiza cererea sa, iar in cazul in care indeplineste conditiile, o va inainta instantei.
· De la data ramanerii definitive a sentintei, se suspenda toate masurile de executare silita, curgerea dobanzilor, calculul penalitatilor etc.
· Datornicul are obligatia ca, din momentul deschiderii procedurii, sa isi plateasca datoriile curente la timp, sa nu contracteze noi imprumuturi, sa informeze anual comisia de insolventa cu privire la situatia bunurilor sale sau daca obtine venituri suplimentare de peste ½ din salariul minim de economie fata de nivelul declarat la momentul cererii insolventei, sa anunte comisia de insolventa daca mosteneste, i se doneaza sau intra in posesia unor bunuri sau servicii a caror valoare depaseste salariul minim pe economie.
