Criza sanitară a avut un efect nesperat asupra intermedierii financiare, calculată ca raport între creditul acordat sectorului privat și Produsul Intern Brut. Indicatorul a consemat pentru prima dată după 2010 o schimbare de trend. În esență, din 2010 până în 2019, intermedierea financiară s-a diminuat an de an. Cei 10 ani de pantă descendentă s-au trandus într-un regres de la 40,35% (2010) la 25,42% (2019). Majorarea abruptă a PIB-ului României, care aproape s-a dublat în perioada 2010 – 2019, nu a fost însoțită de o consolidare pe măsură a soldului creditării, care a crescut în intervalul menționat cu numai aproximativ 35%.
La scăderea intermedierii financiare a contribuit un cumul de factori, cei mai importanți fiind volatilitatea cadrului legislativ și situația economică precară a IMM-urilor (capitaluri negative, profitabilitate și lichidate în declin). Descreșterea indicatorului a fost generat de asemenea și de procesul de curățare a bilanțurilor de credite neperformante demarat de instituțiile de credit în perioada imediat următoare crizei financiare din 2008.
Dar lucrurile par să se îndrepte! Estimările privind PIB-ul României din 2020 corelate cu datele oficiale privind soldul creditelor comunicate de Banca Națională a României conduc către o concluzie mai mult decât îmbucurătoare. Pandemia de coronavirus a creat ”condiții optime” pentru o creștere istorică, în condițiile date, a intermedierii financiare, după zece ani de scăderi succesive.
Astfel, este foarte probabil ca intermedierea financiară calculată pentru anul 2020 să se situeze în jurul valorii de 28%, în funcție de cifrele finale ce vor indica valoarea exactă de PIB-ului. Potrivit estimărilor, PIB-ul a înregistrat în 2020 o contracție cu aproximativ 5% față de 2019 până la circa 1.012 miliarde de lei. Cum soldul creditelor acordate de bănci populației și companiilor a beneficiat anul trecut de un salt de 5,5%, în ciuda condițiilor economice vitrege create de criza de sănătate, efectul se vede în determinarea intermedierii financiare.
Sergiu Oprescu: ”Fac pentru prima dată o afirmație care nu cred că a mai fost făcută și anume, paradoxul este că anul acesta intermedierea financiară va crește în România datorită efectului de bază”
Sergiu Oprescu, Președintele Consiliului Director al Asociației Române a Băncilor și Președintele executiv Alpha Bank, a anticipat, încă din luna august 2020, schimbarea de trend a intermedierii financiare. ”Fac pentru prima dată o afirmație care nu cred că a mai fost făcută și anume, paradoxul este că anul acesta intermedierea financiară va crește în România datorită efectului de bază. Previzibila creștere a creditării coroborată cu scăderea PIB-ului vor face ca intermedierea financiară să crească în 2020. Practic, va fi primul an după o perioadă foarte, foarte lungă de diminuare sau stagnare”, menționa Sergiu Oprescu, în cadrul unui interviu acordat publicației online BankingNews (CITEȘTE INTERVIUL INTEGRAL AICI).
Bancherul sublinia, totodată, că menținerea trendului de creștere a intermedierii financiare depinde de câțiva factori esențiali. ”Este foarte important ce vom face anul viitor (n.r. – în 2021). Dacă nu vom desfunda “țevile” cu care sistemul bancar pompează lichiditate în economie, ceea ce vom fi reușit în 2020, va fi în van. Această “desfundare” se poate efectua pe mai multe direcții (reglementativ, legislativ, educație, digitalizare, ridicarea nivelului antreprenorial). Primul lucru care ar trebui făcut pentru a relansa creșterea intermedierii financiare este modernizarea economiei și a societății românești pe bani europeni. Acesta este primul front de lucru. A doua temă importantă este digitalizarea de structură la nivelul întregii societăți. A treia temă este predictibilitatea și competitivitatea cadrului legislativ, iar al patrulea element ar fi să identificăm la nivel național care sunt direcțiile de investiții pe care trebuie să le facem pentru a accelera revenirea economică a României. Practic, ar trebui să ne canalizăm atenția și eforturile către zonele unde avem efectul cel mai rapid și tracțiunea cea mare pentru economia românească”, a explicat Sergiu Oprescu.
