Gabriela Nistor, Directorul General Adjunct Retail Banking de la Banca Transilvania, tocmai a împlinit 27 de ani de când lucrează în cadrul instituției de credit de la Cluj-Napoca, având practic o experiență colosală în domeniul retail banking. ”Este dificil de anticipat cum va arăta lumea post-pandemie – și nici măcar când va începe ea”, este principala declarație care mi-a rămas în minte din multitudinea de afirmații cuprinse în interviul acordat publicației BankingNews. Până la urmă, această mărturisire comprimă nivelul de impredictibilitate caracteristic oricărei activități economice în pandemie, o perioadă plină de necunoscute și provocări. Gabriela Nistor anticipează anul curent o creștere a creditării destinate persoanelor fizice de peste 9%, estimare care se bazează pe perspectivele favorabile pentru investițiile productive, cu implicații pozitive pentru climatul pieței muncii.
Cum se transformă produsele și serviciile bancare destinate populației ca urmare a impactului crizei din sănătate generată de pandemie, ce nevoi au clienții în noua conjunctură și cum răspunde Banca Transilvania noilor provocări?
Produsele și serviciile trebuie să țină cont de trenduri, de nevoi și stil de viață. Iar ceea ce am văzut noi în 2021 la clienții noștri a fost nevoia de mobilitate a serviciilor bancare oferite – de banking la distanță, pentru că așa sunt vremurile, de funcționalități noi, dar și de siguranță online. Produsele se transformă fie prin upgrade-uri, fie prin lansarea unor versiuni digitale, așa cum sunt cardurile – care, pe lângă că sunt în portofel, acum pot fi și în telefon. Așa am răspuns și noi, BT, la noile provocări: prin idei noi, adaptare, mobilizarea exemplară a echipei și prin investiții în tehnologie.
Cât de pregătiți sunt românii pentru adoptarea bankingului digital, cât de familiarizați sunt cu transformarea digitală și ce măsuri sunt necesare pentru a grăbi digitalizarea în România? Ce noutăți are Banca Transilvania din acest punct de vedere?
Românii au făcut pași înainte în acest sens și în mod clar, acesta este drumul, indiferent că vorbim de banking sau de alte domenii. Cei mai familiarizați cu transformarea digitală sunt cei din domeniul privat care au dat tonul în acest sens cu ani în urmă, echipe care generează și contribuie la recalibrarea modelelor de afaceri, zi de zi. Iar populația este beneficiara acestei transformări. De exemplu, la BT, din cei peste 3,2 milioane de clienți, peste 2,5 milioane, adică aproape 70%, sunt digitalizați. Iar aici mă refer atât la persoane fizice, cât și la companii. Ce înseamnă acest lucru? Că folosesc cel puțin una dintre soluțiile digitale ale băncii – fie aplicații mobile, fie Internet Banking. În 2021 am continuat lansarea de soluții pentru banking la distanță, cele mai multe având legătură cu BT Pay. Așa ar fi posibilitatea de a obține cardul de cumpărături STAR Forte 100% în aproximativ 10 minute, prin intermediul aplicației. Sau lansarea opțiunii de plată a facturilor prin BT Pay, precum și plățile prin Alias Pay, prin care clienții noștri pot efectua plăți folosind numărul de telefon mobil în locul IBAN-ului. Referitor la digitalizarea României, din fericire, companiile au mers pe acest drum cu destul de mulți ani înainte de pandemie, iar pandemia nu a făcut decât să accelereze digitalizarea în sectorul privat. Practic, a impulsionat companiile să caute noi soluții pentru a răspunde contextului. Toată admirația noastră, ca bancă a oamenilor întreprinzători, pentru antreprenorii care au înțeles că transformarea digitală poate contribui la relansarea afacerii sau la creșterea sustenabilă. Vedem deja că la digitalizare contribuie tot mai mult și sectorul public, prin digitalizarea fluxurilor – ceea ce nu doar că va ușura interacțiunile, dar va contribui esențial la creșterea nivelului de digitalizare în România. O contribuție esențială poate veni și prin diminuarea decalajului digital dintre urban și rural, precum și din educația digitală și dezvoltarea competențelor în acest sens. Paradoxul României este că, deși avem un număr mare de absolvenți IT și suntem în top 5 în Uniunea Europeană din acest punct de vedere, avem încă un deficit, ceea ce limitează capacitatea de a profita de avantajele transformării digitale.
Cum a evoluat creditarea populației în portofoliul Băncii Transilvania și ce așteptări aveți pentru perioada următoare? Ce impact vor avea majorarea dobânzilor, creșterea inflației, criza energiei și instabilitatea politică asupra activității băncii pe segmentul de retail? Ce soluții au la îndemână debitorii care s-ar putea confrunta cu probleme la plata ratelor în următoarea perioadă, pentru care previziunile nu sunt cele mai optimiste? Cum se raportează Banca Transilvania la economisire și ce evoluție a înregistrat portofoliul de depozite?
Dacă ne uităm la cifrele BT din perioada ianuarie – noiembrie 2021, putem spune că lumea a continuat să aibă planuri, iar acest lucru ne face să fim optimiști. Concret, avem peste +60% credite acordate față de nivelul din 2020. Dacă este să mă refer la soldul creditelor acordate persoanelor fizice, inclusiv aici avem creștere: +12% față de nivelul înregistrat în noiembrie 2020. Pentru 2022 ne așteptăm la continuarea ciclului de creditare a persoanelor fizice cu ritmuri anuale robuste. Sunt perspective favorabile pentru investițiile productive, cu implicații pozitive pentru climatul pieței muncii. Din ce vedem, la capitolul evoluție a creditării retail la nivelul sistemului bancar, în 2022 estimăm o creștere de peste 9%. Pentru clienții care totuși se confruntă cu probleme personale de natură să influențeze posibilitatea de a plăti ratele, banca noastră poate oferi soluții de restructurare a creditului, cum ar fi reeșalonarea soldului pe o perioadă extinsă de creditare sau diminuarea obligației lunare de plată pentru o anumită perioadă. Clienții în cauză trebuie să se adreseze cât mai repede băncii pentru a găsi împreună soluții și astfel să nu acumuleze multe restanțe. Referitor la economisire, soldul depozitelor la termen a înregistrat o creștere moderată, an pe an, în ton cu evoluția pieței. Banca Transilvania încurajează atât modelul de economisire clasic prin depozite la termen, dar și prin alternative din gama fondurilor de investiții oferite prin BT Asset Management. De asemenea, prin BT Capital Partners suntem printre participanții la emisiunea titlurilor de stat emise de Ministerul Finanțelor.
Ce așteptări aveți cu privire la evoluția riscurilor care contribuie la alcătuirea costurilor de finanțare pentru populație din România? Cum se va derula 2022 din punctul de vedere al riscurilor și cum vor evolua costurile de finanțare la nivelul pieței locale, luând în calcul incertitudinile și riscurile care planează asupra economiei locale?
Dacă ne uităm la dobândă și risc, ceea ce formează costul de finanțare, putem trasa și estimările noastre. În ultimele 6 luni, am văzut o tendință de creștere a costurilor de finanțare – mă refer la dobândă, la randamentele titlurilor de stat, iar acest lucru va determina creșterea costurilor pentru clienți. Sperăm însă că va fi o tendință pe termen scurt. Dacă mă refer la risc, e greu de anticipat efectul în costul finanțării, însă sperăm să se mențină, chiar dacă valoarea de achiziție a imobilelor a crescut destul de abrupt în ultimul timp.
Pandemia de coronavirus nu a produs un blocaj al creditării, din contră, segmentul finanțărilor imobiliare a înregistrat o evoluție cu mult peste așteptările cele mai optimiste. Cum comentați această accelerare a creditării ipotecare din ultimul an și jumătate și ce a stat la baza efervescenței de pe piața de profil? Ce influențe va avea criza din sănătate, ce nevoi a generat în rândul populației și cum va schimba aceasta creditarea ipotecară în următorii ani? Care este situația portofoliului de credite ipotecare de la Banca Transilvania și ce obiective aveți pentru perioada următoare?
Creditarea ipotecară a continuat tendința ascendentă și după declanșarea crizei sanitare. Evoluția a fost susținută de programul guvernamental Prima Casă/Noua Casă, precum și de nivelul redus al costurilor reale de finanțare. A contribuit la creștere și redresarea rapidă a economiei și climatul pozitiv din sfera pieței financiare. La Banca Transilvania, la finalul lunii noiembrie 2021 soldul creditelor imobiliare, inclusiv Prima/ Noua Casă, a înregistrat o creștere de 15% față de finalul anului 2020. Pentru anul viitor ne propunem o evoluție similară cu cea estimată pentru sistemul bancar. Este însă dificil de anticipat cum va arăta lumea post-pandemie – și nici măcar când va începe ea.
Care este profilul clienților care au accesat un împrumut pentru locuință – venituri, avans, valoarea creditului, tipul dobânzii. Pentru ce fel de case optează și care sunt zonele (orașele) cu cele mai mari niveluri ale cererii?
În general, cei care accesează un credit pentru locuință au 35 – 40 de ani, venit de aproximativ 5.000 de lei, căsătoriți/te, cu studii superioare și un job în mediul privat. Avansul mediu este 24% și corespunde unei garanții formate dintr-un apartament de două camere, în mediul urban. Dacă e să mă refer la zonele în care au fost accesate cele mai multe asfet de credite, clasamentul cuprinde: București, Cluj, Timiș, Constanța și Iași.
Ce sfaturi aveți pentru românii care analizează oportunitatea de a apela la un împrumut pentru casă? Care sunt elementele pe care ar trebui să le analizeze și care sunt aspectele care le pot certifica în mare măsură dacă sunt pregătiți pentru acest pas? Ce caracteristici ale produsului ar trebui să urmărească în procesul de selecție a creditului?
Cumpărarea unei locuințe este, în mod sigur, o realizare și cu toții visăm la acest moment, mai ales că noi, românii, avem un simț al proprietății dezvoltat. Dar și pentru că să ai casa ta face parte oarecum din educația noastră, este o bornă, un semn de împlinire, de stabilitate. Cu toate acestea, sunt creditele cele mai longevive, se întind pe mulți ani, perioadă în care pot apărea suișuiri și coborâșuri – de aceea decizia trebuie cântărită foarte bine, deci trebuie să fie una responsabilă. Fiecare rată trebuie văzută ca o contribuție la acel imobil, iar banca, un partener în realizarea unui vis. Dacă ar fi să dau câteva sfaturi referitoare la ce trebuie să se uite clienții interesați de credite ipotecare, m-aș referi la Dobânda Anuala Efectivă. Pentru comparabilitate este important să urmărească aceleași coordonate în ceea ce privește suma și perioada. Costul total al creditului este important, mai ales când discutăm de o perioadă de creditare de zeci de ani, dar este bine să avem în vedere inclusiv următoarele aspecte: în cât timp se primește creditul; plata minimă/lună; componenta de asigurare a imobilului; rambursarea anticipată fără comisioane, dar și relația pe care o am cu banca respectivă, un plus fiind dacă este deja client. Nu în ultimul rând, clienții trebuie să se uite la următoarele informații de perspectivă: venitul, rata, estimări privind situația financiară sau posibilitatea de a rambursa anticipat creditul. Trebuie să ne gândim că în 20 – 30 de ani se pot întâmpla multe și nu trebuie să ne întindem mai mult decât putem duce. Dacă discutăm despre creditele prin intermediul programelor guvernamentale Prima Casă sau Noua Casă, garantate de stat prin FNGCIMM, caracteristicile principale ale creditului privind prețul, avansul, suma maximă și moneda, aceste sunt reglementate și prevăzute prin lege. Având în vedere acest lucru, băncile au foarte puțin spațiu de manevră pentru a-și diferenția cu adevărat oferta. Din acest motiv, DAE pentru Prima Casă sau Noua Casă vor avea valori foarte asemănătoare de la o bancă la alta.
