Legea privind darea în plată va genera o scădere a prețurilor din piața imobiliară, cel puțin pe termen scurt, de 10%, într-o estimare conservatoare, ceea ce va duce la scăderea avuției populației cu 2.000 de euro pe gospodărie, susține viceguvernatorul Băncii Naționale a României, Liviu Voinea, citat de Agerpres.
„În ceea ce privește avuția netă, aceste calcule sunt prezentate de Banca Națională a României în rapoartele privind stabilitatea financiară. Avuția se compune din active financiare și active nefinanciare, iar principalul activ nefinanciar este o proprietate imobiliară sau mai multe. Această lege, dacă se aplică, evident va avea impact asupra pieței imobiliare. Cel puțin pe termen scurt, va avea loc o scădere a prețurilor. Noi am estimat-o, în mod conservator, la 10%.
Chiar și la o astfel de scădere, conservatoare, avuția netă a populației scade cu 6,3%, respectiv cu aproape 60 de miliarde de lei. Asta înseamnă, la o gospodărie medie formată din 2,9 persoane în România, aproape 2.000 de euro pe gospodărie scăderea avuției nete, atât a celor care au luat credit, cât și a celor care nu au luat, dar și a celor care vor să ia un credit, dar valoarea garanției pe care o pot aduce ei tocmai a scăzut cu 2.000 de euro”, a explicat miercuri Liviu Voinea, la prezentarea Raportului de țară pentru România al Comisiei Europene.
Potrivit acestuia, consecințele Legii dării în plată pot pune risc sistemic asupra sectorului financiar, a debitorilor și deponenților, vor genera necesitatea unui avans mai mare, dobânzi mai mari, un număr mai mare de ani necesari pentru a economisi bani pentru plata avansului, posibile pierderi din partea deponenților, erodarea incluziunii financiare în sensul în care accesul la creditare se reduce pentru cei cu venituri mici, dar și impact asupra avuției naționale.
Liviu Voinea a prezentat și poziția Comisiei Europene pe această temă, cuprinsă în Raportul de țară pentru România.
„Iată ce scrie în raport: această propunere de lege privind darea în plată nu transpune Directiva 17/2014, pentru că acolo darea în plată are caracter voluntar, nu obligatoriu, ridică întrebări cu privire la aplicarea retroactivă, cu privire la aplicarea nediferențiată, cu privire la disciplina de plată și sentimentul investitorilor cu privire la activitatea de creditare pe viitor, spune că generează risc sistemic și afectează stabilitatea financiară. Aceasta este poziția CE. Comunicarea de ieri (marți — n. r.) către Parlamentul European, Consiliu, BCE și Eurogrup, spune la capitolul pentru România că sectorul bancar este bine capitalizat și lichid, dar anumite inițiative legislative care se discută în prezent pun un risc privind stabilitatea sa”, a mai spus Voinea.
Viceguvernatorul BNR a susținut că nu cei cu credite în valută au avut cel mai mult de suferit în ultimii zece ani, ci cei care s-au împrumutat în lei.
„Să luăm același credit pe care l-a luat un cetățean în 2006, de 60.000 de euro, în lei, în euro și în franci. În primii 10 ani de la accesarea unui astfel de credit, cel mai mult au avut de plătit cei care au luat un astfel de credit în lei, nu în franci. Da, este adevărat, pe următorii 20 de ani cei care au luat în franci, în condițiile actuale de piață vor plăti mai mult în cele din urmă. Dar, în trecut, din 2006 până în prezent, cel care a luat în lei a plătit mai mult decât cel care a luat în euro și chiar mai mult decât cine a luat în franci. În acest sens, nu cred că putem discrimina și să ne referim neapărat la creditele în valută ca fiind unul din motivele pentru care vine această lege”, a precizat Voinea, potrivit Agerpres.
