Luminiţa Runcan, Director General Adjunct Risc, Banca Transilvania, explică, într-un interviu acordat publicației online BankingNews, de ce românii nu ar trebui să-și asume riscuri mai mari decât își permit. ”Creditul rămâne o opţiune tentantă şi tot mai atractivă din perspectiva costurilor”, consideră oficialul băncii de la Cluj, subliniind că, din această cauză, gradul de îndatorare este un element extrem important, care trebuie controlat cu atenţie de fiecare persoană. ”Costurile de finanţare vor rămâne scăzute în perioada următoare, tocmai de aceea suntem precauţi în ceea ce priveşte gradul de îndatorare al clienţilor pentru a evita supraîndatorarea în cazul în care dobânzile vor creşte”, spune Luminița Runcan.
Cum au evoluat, în pandemie, riscurile care contribuie la alcătuirea costurilor de finanțare din România și ce impact a avut criza sanitară asupra prețului efectiv al creditelor noi?
Pentru că pandemia generată de COVID-19 nu are precedent, reacţia pieţelor privind costurile de finanţare a fost diferită de alte situaţii de criză, aş numi-o atipică. Toate băncile centrale şi guvernele au conlucrat în dorinţa de a mitiga un posibil risc de lichiditate în pieţele financiare, care ar fi putut majora efectele negative ale lockdown-ului. În acceste condiţii, costurile de finanţare s-au păstrat la niveluri scăzute, ba chiar s-au redus. După estimările analiştilor şi chiar ale supraveghetorilor europeni, dobânzile vor fi în continuare scăzute 1-2 ani. Mai mult decât atât, chiar şi agenţiile de rating au recunoscut debitorilor necesarul de timp suplimentar pentru a-şi recalibra planurile pentru viitor, aşa încât am văzut amânări ale acţiunilor de revizie ale ratingurilor suverane, de exemplu.
Cum se va derula anul 2021 din punctul de vedere al riscurilor și cum vor evolua creditarea și costurile de finanțare, la nivel de bancă și la nivel de piață, luând în calcul incertitudinile generate de COVID-19?
Vedem deja semne ale revenirii apetitului pentru credite din partea anumitor categorii de clienţi, ceea ce este un semnal pozitiv, înseamnă că oamenii au planuri, iar planurile înseamnă încredere şi optimism. Rămânem atenţi la calibrarea corespunzătoare a creditului în funcţie de veniturile persoanei care vine la BT pentru împrumut şi, de asemenea, la finanţarea corectă a companiilor din punctul de vedere al tipurilor de produse pe care le oferim. Costurile de finanţare vor rămâne scăzute în perioada următoare, tocmai de aceea suntem precauţi în ceea ce priveşte gradul de îndatorare al clienţilor pentru a evita supraîndatorarea în cazul în care dobânzile vor creşte.
Cât de mult conștientizează românii importanța riscurilor unei finanțări și ce rol joacă educația financiară în această privință?
Din păcate, cred că încă destul de puţin. Creditul rămâne o opţiune tentantă şi tot mai atractivă din perspectiva costurilor. Aici consider că intervine educaţia financiară, aşa încât, în loc ca astfel de surse, precum creditul și economiile, să fie direcţionate cu prioritate către investiţii profitabile şi nevolatile, de foarte multe ori acestea susţin nevoi mai puţin esenţiale, poate chiar capricii de moment.
Dacă ar fi să alegeți un pilon de dezvoltare pentru economia românescă, pe ce ați miza, mai ales acum când pandemia redefinește modul de viață cu care eram obișnuiți până în martie 2020?
Investiţiile lucrative, în dezvoltare, retehnologizare şi, mai ales, adaptarea proceselor la noua realitate ar putea reprezenta un pilon de dezvoltare. O miză foarte mare ar putea avea investiţiile în infrastructură, unde din păcate suntem încă deficitari. Nu în ultimul rând, deşi sectoarele defensive ar putea fi de aşteptat să constituie în continuare un „driver” important al economiei, nu ar fi exclus să asistăm la „surprize” din partea unor segmente, la o primă vedere profund afectate de contextul pandemic: transport rutier de mărfuri sau chiar turism/leisure. Totul depinde însă de cât de curajoase vor fi măsurile pe care suntem dispuşi să le adoptăm, bineînţeles într-un mod controlat.
Care sunt principalii indicatori pe care ar trebui să-i urmărească românii pentru că pot avea o influență considerabilă asupra bugetului unei familii și care ar fi limitele până la care putem vorbi despre normalitate în evoluția acestor indicatori?
Gradul de îndatorare cred că rămâne un element extrem important, care trebuie controlat cu atenţie de fiecare persoană. Cred că a trecut vremea invesţiilor şi chetuielilor neesenţiale, aşa-numitul „consumer discretionary”, iar focusul fiecăruia ar trebui să fie nu neapărat economisirea, cât plasarea chibzuită şi profitabilă a economiilor, a finanţărilor.
Pandemia ne-a arătat că suntem supuși unor riscuri pe care nu le putem anticipa. Ce sfaturi aveți pentru oameni pentru a avea o viață financiară sănătoasă și la ce riscuri trebuie să-și raporteze bugetele proprii pentru a face față în viitor neprevăzutului?
Dacă ar fi să dau un sfat, ar fi acesta: nu riscaţi mai mult decât vă puteţi permite.
