După un 2021, un an al revirimentului economiei, reflectat inclusiv în industria financiară, 2022 apare ca un an mai problematic, care expune anumite dezechilibre aduse de perioada pandemiei. Cele mai importante dintre acestea sunt creșterea inflației și întreruperea lanțurilor de aprovizionare, urmate de deficitele gemene, la care se adaugă în continuare anumite incertitudini legate de stabilizarea pandemiei.
Sistemul bancar românesc rămâne solid, bine supravegheat, inovator și aproape de clienții săi – poate cel mai important câștig în această perioadă problematică este chiar întărirea încrederii clienților. Nu am motive să cred că aceste lucruri se vor schimba în 2022.
Tendințele precum digitalizarea se vor confirma și anul viitor, cu o gamă deja mai largă de servicii care vor putea fi obținute online și, probabil, cu evoluții în zona open banking. Am putea vedea unele dintre primele integrări complexe de tipul Bank-as-a-Service (prin care băncile oferă acces la platforma lor tehnologică altor jucători) sau Bank-as-a-Platform (care le permite clienților să acceseze produse sau servicii externe prin banca lor obișnuită). Sustenabilitatea este o altă tendință care va deveni și mai clară la anul și, cu siguranță, industria bancară va propune o gamă de servicii și de noi produse de creditare ESG, precum și acțiuni relevante în acest domeniu.
Problemele aduse în lanțurile de aprovizionare și cele legate de prețurile la energie își vor pune amprenta asupra economiei, iar unii dintre actori – mai ales companiile mici și o parte dintre IMM-urile din zona producției – vor fi în medie mai afectați decât companiile mari. Alte variabile importante care vor influența evoluțiile viitoare din România sunt stabilitatea politică, predictibilitatea actului de legiferare, precum și administrarea generală a economiei.
Inflația va avea efecte și la nivelul dobânzilor, iar economia va trebui să evolueze pentru o vreme într-un mediu de dobânzi mai ridicate. Efectele vor exista și la nivelul costului muncii și rămâne de văzut dacă indivizii și gospodăriile din România vor mai fi dispuse să consume la fel cum au făcut-o până acum, ceea ce aduce un semn de întrebare în privința ritmului de creștere a creditării.
În privința economisirii, pandemia a fost un driver care a determinat creșterea volumului sumelor investite în instrumente de plasament, fie ele de economisire sau de investiții. În cazul nostru, depozitele au crescut cu 12% față de primele 9 luni ale anului 2020, în timp ce volumul activelor aflate în gestiunea filialei noastre BRD Asset Management a crescut cu 29% în aceeași perioadă. Rămâne de văzut dacă acest ritm se va păstra și 2022 sau nu, cunoscut fiind faptul că prudența adusă de perioadele mai dificile determină și o creștere a economisirii.
Concluzionând, economia României va evolua în 2022 în mod sincronizat cu economiile din UE, de care este strâns legată, iar performanța sectorului bancar va fi proporțională cu cea a economiei în ansamblu.
