Stiri BancareStiri Bancare
  • Prima pagina
  • Stiri de top
  • Analize
  • Interviuri
  • Opinii
  • Informații financiare
Reading: România va trece subtil pe lângă recesiune
Share
Notification Show More
Latest News
Cum interpretăm mesajul de la Banca Națională, care semnalează „incertitudini deosebit de ridicate”. Cristian Popa vorbește despre inflație mai ridicată și riscuri mari la adresa conduitei viitoare a politicii fiscale
Stiri de top
Ce se întâmplă cu ratele tala la bancă pentru că BNR a păstrat dobânda-cheie la 6,5%. Prudență în fața incertitudinilor economice
Stiri de top
Finanțare Raiffeisen în valoare de peste 28,7 milioane de euro pentru parcul fotovoltaic Teiuș. Cătălin Cepișcă: Încă un pas spre susținerea tranziției energetice a României
Stiri de top
Patria Bank, profit de 10 milioane de lei în primele trei luni din an. Valentin Vancea: Continuăm să susținem mediul antreprenorial românesc
Stiri de top
Garanti BBVA: educația financiară, cheia pentru decizii inteligente și sigure. Constantin Dobrinescu: ”Dacă înțelegem de mici valoarea banilor și diferența dintre nevoi și dorințe, acestea vor avea un impact pozitiv asupra bugetului de venit si cheltuiala din viata de adult”
Interviuri Stiri de top
Aa
Stiri BancareStiri Bancare
Aa
  • Prima pagina
  • Stiri de top
  • Analize
  • Interviuri
  • Opinii
  • Informații financiare
Follow US
© BankingNews - Toate drepturile rezervate
Stiri Bancare > Blog > Stiri de top > România va trece subtil pe lângă recesiune
Stiri de top

România va trece subtil pe lângă recesiune

Gabriela Dinu
Last updated: 24/11/2022 10:44
Gabriela Dinu 3 ani ago
Share
Recesiune in zona euro
SHARE
Recesiune in zona euro

România nu va intra în recesiune tehnică spunea luni Mugur Isărescu, iar mesajul a fost dublat de cel al premierul Nicolae Ciucă. De atfel, informația că România ar putea trece subtil pe langă recesiunea tehnică a circulat în mediul economic, au fost economiști din bănci care au anticipat acest lucru. Acum și cifrele venite de la INS (chiar si revizuite) FMI, sau Comisia Europeană tind să ne arate partea plină a paharului.

Contents
Mugur Isărescu: „Noi suntem echilibrați și credem ca în afară de o încetinire economică, nu vom avea recesiune tehnică”De ce crește PIB-ulCifrele INS pun România pe lista puținelor țări europene ce pot evita recesiuneaRomânia va avea o „încetinire economică”. Cum vor evolua economiile din Polonia, Cehia, UngariaCum va fi 2023?Putem trece peste anul 2013

Economia României și-a continuat creșterea și în trimestrul al treilea, însă mai lent decât în prima parte a anului, arată datele INS. În primele 9 luni, creșterea economică a fost de 4,3% (5% an/an), față de aceeași perioadă a anului trecut. Însă în trimestrul al treilea, față de trimestrul anterior, creșterea a fost de numai 1,3%, dar este cea mai mare din UE (alături de cea din Cipru).

Comisia Europeana susține că economia României ar urma să înregistreze o creștere de 5,8%, printre cele mai mari din Uniunea Europeană, în 2022. Anul viitor urmează o încetinire destul de serioasă, adică ar urma să avem o creștere economică de numai 1,8% (și 2,2% în 2024). Dar am putea evita recesiunea, arată și estimările oficialilor europeni.

Și Fondul Monetar Internaţional (FMI) a revizuit în creştere semnificativă estimările privind avansul economiei româneşti în acest an, de la 2,2% cât prognoza în primăvară, până la 4,8%. Pentru 2023, FMI mizează pe un avans al Produsului Intern Brut de 3,1%. Și Banca Mondială preconizează un avans economic de 4,6%, în acest an.

Cu aceste date în buzunar, Nicolae Ciucă a retransmis mesajul Guvernatorului pentru a da un mesaj pozitiv atat pieței financiare dar si politicienilor.

„Am luat măsuri astfel încât să consolidăm economia, să o menținem în echilibru, astfel încât să nu intrăm în recesiune. Datele pe care le avem în acest moment ne arată foarte clar că există premisa că la sfârșitului anului, România să aibă o creștere economică în jurul lui 5%. „Nu avem premise să vedem o intrare în recesiune. Dar depindem foarte mult de contextul economic și de partenerii economici”, spune premierul.

Mugur Isărescu: „Noi suntem echilibrați și credem ca în afară de o încetinire economică, nu vom avea recesiune tehnică”

Guvernatorul BNR, în conferința de presă cu ocazia prezentării raportului privind prognoza inflației în România pentru sfârșitul de an și 2023, afirma că inclusiv drumurile României „nu arată nici a recesiune, nici a poverty (sărăcie)”. Și aici putem indrepta privirea spre partea plină a paharului: oamenii incă consumă. Creșterea economică se explică prin consumul în creștere. Dacă ne uităm la partea goală, nu se văd investițiile. „Consumul e mult mai mare decât investițiile”, puncta acesta.

De ce crește PIB-ul

Românii au susținut economia, au consumat după „redeschidere”, iar unul din motive este nivelul accesibil al costurilor de finanțare. Si companiile au beneficiat de pe urma acestor costuri, mai ales după implementarea programelor susținute de Uniunea Europenă, după pandemie.

Din păcate, industria care ar trebui să susțină o economie sănătoasă a fost și este încă în declin. Dar acest lucru va fi vizibil în toată Europa, mai ales în 2023. Pentru că economia trebuie să crească (în special) prin producție, prin investiții. Iar cifrele din luna septembrie aduc speranță României.

Cifrele INS pun România pe lista puținelor țări europene ce pot evita recesiunea

Datele Institutului Național de Statistică (INS) indică accelerarea comenzilor noi în industria prelucrătoare la 22,9% an/an în septembrie, majorarea componentei bunuri de capital cu 30,4% an/an exprimând premise de continuare a investițiilor pe termen scurt, scenariu susținut și de creșterea producției industriale cu 0,8% an/an (pe fondul avansului ramurii prelucrătoare cu 2,3% an/an). În primele nouă luni din 2022, comenzile noi în industria prelucrătoare au urcat cu 19,4% an/an, dar producția industrială s-a ajustat cu 1% an/an.

Totodată, statisticile Băncii Naționale indică creșterea investițiilor străine directe de la 6,3 miliarde euro (în perioada ianuarie – septembrie 2021) la 7,3 miliarde euro, in primele nouă luni din 2022, confirmându-se încrederea capitalului străin în potențialul economiei.

Zona Euro este regiunea cea mai afectată de suprapunerea șocurilor (majorările succesive ale preţurilor la energie şi alterarea lanţurilor globale de aprovizionare) de tensiunile geo-politice – în contextul gradului ridicat de dependență de importurile de hidrocarburi din Rusia. Potrivit datelor Eurostat, indicatorii de încredere s-au deteriorat sever în ultimele luni, exprimând premise de recesiune pe termen scurt.

Și în România, a doua țară din Europa Centrală și de Est, cu o dimensiune nominală a industiei de 0,24 trilioane euro în 2021, industria a scăzut cu 1,0% an/an în intervalul ianuarie –septembrie 2022, potrivit datelor Eurostat. Însă, dinamica anuală a industriei interne a revenit în teritoriu pozitiv în luna septembrie – 0,8%, după ajustarea pe parcursul a trei luni consecutiv, arată o analiză semnată de Andrei Rădulescu, economsit șef al Băncii Transilvania.

România va avea o „încetinire economică”. Cum vor evolua economiile din Polonia, Cehia, Ungaria

În România se evidențiază ameliorarea încrederii în septembrie, avem accelerarea comerțului cu amănuntul în august și creșterea investițiilor străine directe, evoluții care exprimă rezistența la șocuri și tensiuni, potrivit analizei BT.

Conform prognozelor macroeconomice agregate de Bloomberg și citate de BT,

? PIB-ul României ar putea urca cu dinamici anuale de 4,2% în 2022, 2,7% în 2023, respectiv 4,2% în 2024. In 2023, ritmul anual al producției industriale va fi vizibil afectat, urmând să crească din nou în 2024.

? Economia Poloniei ar putea crește cu ritmuri anuale de 4,0% în 2022, 1,0% în 2023, respectiv 2,7% în 2024.

? Pentru PIB-ul Cehiei previziunile Bloomberg indică majorare cu rate anuale de 2,3% în 2022, 0,8% în 2023, respectiv 3,2% în 2024.

? Economia Ungariei ar putea crește cu ritmuri anuale de 5,0% în 2022, 0,9% în 2023, respectiv 2,6% în 2024.

Cum va fi 2023?

Plin de provocări, cu incertitudine  la un nivel ridicat și volatilitate în piețele financiare. În orice moment aceste date pot fi răsturnate din cauza riscurilor ce planează în zona euro (principalul partener economic al României).

Rămân valabile riscurile precum prețurile incerte la energie, tensiunile geo-politice și efectele economice ale războiului din Ucraina, prețurile materiilor prime, blocajele în lanțurile globale, evolutia pandemiei de Covid si implicit deciziile de politică economică pe plan intern, inclusiv ritmul reformelor structurale implementate de guvern.

Putem trece peste anul 2013

Cum economia se confruntă cu o perioadă slabă, în 2023, este important ca guvernul să facă investiții semnificative și oportune, pentru care are la dispozitie numerose fonduri UE, inclusiv reformele structurale convenite în cadrul PNRR.

You Might Also Like

Cum interpretăm mesajul de la Banca Națională, care semnalează „incertitudini deosebit de ridicate”. Cristian Popa vorbește despre inflație mai ridicată și riscuri mari la adresa conduitei viitoare a politicii fiscale

Ce se întâmplă cu ratele tala la bancă pentru că BNR a păstrat dobânda-cheie la 6,5%. Prudență în fața incertitudinilor economice

Finanțare Raiffeisen în valoare de peste 28,7 milioane de euro pentru parcul fotovoltaic Teiuș. Cătălin Cepișcă: Încă un pas spre susținerea tranziției energetice a României

Patria Bank, profit de 10 milioane de lei în primele trei luni din an. Valentin Vancea: Continuăm să susținem mediul antreprenorial românesc

Garanti BBVA: educația financiară, cheia pentru decizii inteligente și sigure. Constantin Dobrinescu: ”Dacă înțelegem de mici valoarea banilor și diferența dintre nevoi și dorințe, acestea vor avea un impact pozitiv asupra bugetului de venit si cheltuiala din viata de adult”

TAGGED: PIB, razboi, economie, Nicolae Ciucă, riscuri, Romania evita recesiunea, recesiune, consum, Rusia, Andrei Radulescu, Banca Transilvania, comert, Mugur Isarescu, industrie, Romania, BNR Guvernator, banca, Ucraina
Gabriela Dinu 16/11/2022
Share this Article
Facebook Whatsapp Whatsapp LinkedIn Email Copy Link Print
By Gabriela Dinu
Follow:
Editor al publicaţiei online www.bankingnews.ro. A participat activ nu numai în managementul şi dezvoltarea proiectului, ci a adoptat şi o implicare directă în activitatea editorială, fiind atrasă de munca redacţională. A descoperit pasiunea pentru jurnalism atunci când a făcut parte din echipa care a lansat portalul www.ghiseulbancar.ro. Așa că îşi asumă rolul de editor, alcătuind, de cele mai multe ori, materiale de analiză.
Previous Article Până în 25 noiembrie se poate aplica pentru patru burse de 32.000 de euro, la Transilvania Executive Education MBA
Next Article Patria Bank și-a dublat profitul în primele 9 luni din acest an

– Publicitate –

Ad image
Ad image
Ad image
Ad image
Ad image

Alte articole

Cum interpretăm mesajul de la Banca Națională, care semnalează „incertitudini deosebit de ridicate”. Cristian Popa vorbește despre inflație mai ridicată și riscuri mari la adresa conduitei viitoare a politicii fiscale

o zi ago

Ce se întâmplă cu ratele tala la bancă pentru că BNR a păstrat dobânda-cheie la 6,5%. Prudență în fața incertitudinilor economice

o zi ago

Finanțare Raiffeisen în valoare de peste 28,7 milioane de euro pentru parcul fotovoltaic Teiuș. Cătălin Cepișcă: Încă un pas spre susținerea tranziției energetice a României

o zi ago

Patria Bank, profit de 10 milioane de lei în primele trei luni din an. Valentin Vancea: Continuăm să susținem mediul antreprenorial românesc

o zi ago

Primul proiect online de jurnalism financiar-bancar din România.

Ne găsiți și pe

© BankingNews - Toate drepturile rezervate

  • Despre BankingNews
  • Contact
  • Publicitate
Folosim cookies pentru a va oferi o experienta cat mai placuta pe site-ul bankingnews.ro. Mai multe detalii despre politica noastra referitoare la protectia datelor cu caracter personal puteti vedea aici: GDPR - Politica de Confidentialitate Setari CookieAccepta
Privacy & Cookies Policy

Privacy Overview

This website uses cookies to improve your experience while you navigate through the website. Out of these cookies, the cookies that are categorized as necessary are stored on your browser as they are essential for the working of basic functionalities of the website. We also use third-party cookies that help us analyze and understand how you use this website. These cookies will be stored in your browser only with your consent. You also have the option to opt-out of these cookies. But opting out of some of these cookies may have an effect on your browsing experience.
Necessary
Întotdeauna activate
Necessary cookies are absolutely essential for the website to function properly. This category only includes cookies that ensures basic functionalities and security features of the website. These cookies do not store any personal information.
Non-necessary
Any cookies that may not be particularly necessary for the website to function and is used specifically to collect user personal data via analytics, ads, other embedded contents are termed as non-necessary cookies. It is mandatory to procure user consent prior to running these cookies on your website.
SALVEAZĂ ȘI ACCEPTĂ

Removed from reading list

Undo
Welcome Back!

Sign in to your account

Lost your password?