Prezent la dezbaterea „Romania si semestrul european” organizata de reprezentanta Comisiei Europene, Valentin Lazea, economistul-sef al BNR, a exprimat, ca punct de vedere personal si care nu implica Banca Nationala, ca introducerea acestei taxe pe serviciile bancare nu are o motivatie economica, ci numai politica si sociala, fiind genul de actiune dictata „mai mult de inima, nu de minte”.
El a aratat ca e normal ca bancile care au beneficiat de bani publici pentru a fi salvate in perioada crizei financiare trebuie sa plateasca inapoi pana la ultimul cent, insa instituirea taxei „ar pedepsi de-a valma atat bancile vinovate, cat si cele nevinovate”.
Lazea a aratat ca introducerea taxei la nivelulul tarilor UE ar duce la un „avantaj competitiv” pentru bancile din alte zone, iar bancile europene ar putea deveni tentate sa deconteze costurile pe seama clientilor. „Odata introdusa taxa, este foarte usor de trecut asupra consumatorilor. Toate aceste taxe vor fi recuperate prin diverse costuri”, a spus Lazea.
De asemenea, el a argumentat ca o astfel de taxa „nu are nimic de-a face cu Strategia Europa 2020” care prevede introducerea de noi taxe numai pentru obiective ecologice, de crestere a calitatii vietii la nivelul UE.
Lazea a mai tinut sa arate ca este clar ca Marea Britanie nu va accepta niciodata aceasta taxa, in conditiile in care City-ul londonez are de pierdut considerabil de pe urma ei si se opune vehement initiativei.
Parlamentul European a adoptat pe 23 mai cu o majoritate larga introducerea unei taxe pe tranzactii financiare in UE – asa-numita „Taxa Robin Hood”, insa propunerea se va lovi, in Consiliul European, de opozitia unor state precum Marea Britanie, Suedia sau Olanda.
Potrivit proiectului CE, doua treimi din veniturile generate de statele membre prin aplicarea taxei pe tranzactii financiare ar fi virate la bugetul UE. PE a recomandat aplicarea taxei chiar daca nu va fi votata, in Consiliu, de catre toate statele UE.
Principalii sustinatori ai propunerii sunt Germania si Franta, iar cel mai vehement oponent este Marea Britanie, care vrea sa protejeze statutul Londrei de centru financiar global.
PE a adoptat, cu 487 voturi „pentru” si 152 „impotriva”, nivelurile de taxare propuse de Comisia Europeana, de 0,1% in cazul tranzactiilor cu actiuni si obligatiuni, respectiv 0,01% in cazul tranzactiilor cu derivate, insa a adus mai multe modificari proiectului. Parlamentul UE vrea ca modificarea propunerii astfel incat taxa sa fie structurata pentru a acoperi cat mai multi traderi, iar evaziunea sa fie neprofitabila.
PE a propus insa exceptarea fondurilor de pensii de la plata taxei. Decizia finala privind aplicarea taxei apartine Consiliului European, avizul PE avand caracter consultativ.
Potrivit proiectului CE, doua treimi din veniturile generate de statele membre prin aplicarea taxei pe tranzactii financiare ar fi virate la bugetul UE, reducand contributiile statelor membre. In cazul Romaniei, CE estimeaza scaderea contributiei la bugetul UE, calculata in functie de Venitul National Brut, cu 154 milioane euro la nivelul anului 2020.
Termenele din propunerea CE vizeaza introducerea taxei incepand cu anul 2014.
