Am incercat mereu sa inteleg fiecare tabara atunci cand am scris despre problema creditelor in franci elvetieni. Am analizat, am asteptat, am scris si am comentat. Tocmai de aceea, noua propunere venita din partea unei asociatii care pledeaza pentru protectia consumatorilor de produse si servicii financiare, la care s-a raliat ANPC din oficiu, imi miroase mai degraba a manipulare.
Ideea de a initia negocieri colective in numele clientilor cu credite in franci pare mai degraba o noua incercare de a pune presiune pe banci.
Ma intreb daca cei care se hazardeaza sa furnizeze in spatiul public asemenea declaratii care dau sperante se gandesc cu adevarat la cei care sufera, care au probleme financiare grave si nu-si mai pot plati ratele la banca?
Totodata, este important de aflat de ce o Autoritate Nationala iese si afirma ca va participa la niste presupuse intalniri, care nici nu au fost stabilite, anuntate sau macar discutate cu institutiile de credit…
Asociatiile si ANPC merg la o intalnire dintre banci si clienti, dar bancherii nu stiu despre ce este vorba
Ieri am auzit cum debitorii in franci, impartiti de unii si de altii in grupuri de 50 de consumatori, vor merge la negocieri cu banca. Da?!? Foarte bine, in final avem solutii, imi spun.
Cand insa am intrebat reprezentantii unor banci daca si cum se pregatesc pentru „pacea colectiva din sucursala”, bancherii nu au confirmat stirea. Adica bancile nu stiu nici macar la nivel de zvon despre acest demers. Este clar ca bancile nu au primit asemenea invitatii, iar declaratia anticipata are rolul de a constrange institutiile de credit sa achieseze la acesta propunere.
Pui pe toata lumea in fata faptului implinit: clientii inteleg ca deja s-au stabilit niste termene, iar daca banca nu vine, pentru ca nu a stiut sau nu si-a dat acordul, clientii vor trage concluzia ca banca nu vrea.
Dar de ce nu vor bancile? Pai cine imparte clientii in grupuri de 50 de persoane si pe ce criterii?
Previzibil, clientii prinsi in criza francului elvetian au produse diferite, unii detin credite ipotecare, altii credite de nevoi personale garantate cu ipoteca sau credite de consum.
Nu toti au aceleasi tipuri de contracte, documentele fiind diferite in functie de perioada in care au fost accesate imprumuturile. Unii clienti sunt cu platile la zi, altii au creditele restructurate.
Unii au fost deja ajutati de banca, de 2-3 ori, fiindu-le oferite restructurari. Unora le-a scazut venitul, altora le-a crescut. Cum ii imparti pe acesti clienti astfel incat discutiile si negocierile colective sa poata fi sustinute? Ce criterii clare aplici pentru a forma grupurile de 50 de persoane? De ce sa nu aplicam negocieri particulare cu avocati si specialisti in protectia consumatorilor?
Totodata, oare se justifica aceste „negocieri colective”, in conditiile in care chiar seful ANPC a confirmat ca atunci cand un client face o plangere la Autoritate, aceasta spijina clientul in fata bancii. Atunci, daca deja se intampla sa existe negocieri intre parti, de ce mai este nevoie de una „colectiva” si ”fictiva”?
Imaginea conteaza. Nu clientul!
ANPC a intrat in acest joc de imagine cand statul pregatea un proiect, dupa cum anunta Darius Valcov. E bine sa arati clientilor ca te implici, chiar si in proiecte inexistente.
Joi, Darius Valcov, pe atunci inca ministru de Finante, declara ca se lucreaza la proiectul anuntat dupa criza creditelor in franci elevetieni. „Lucram impreuna cu expertii din sistemul bancar si cu cei din BNR la un nou produs pentru solutionarea problemei imprumuturilor in franci. Acest nou produs este intr-o forma mult mai avansata, in cadrul Ministerului Finantelor. Este dat spre avizare in directie. In momentul in care va avea viza pana la nivelul ministrului, il voi face public”, a declarat Valcov.
Cum toti clientii trebuie sa beneficieze de acelasi „tratament”, se pregateste un proiect de conversie
Surse din piata afirma ca se lucreaza la o conversie a creditelor cu discount, un produs similar celui la care lucreaza Banca Transilvania pentru clientii preluati de la Volksbank”, anunta BankingNews in data de 16 martie, pe pagina de Facebook.
La ce sunt bune intalnirile care nu au fost stabilite? La imagine. Si manipulare, desigur.
Gabriela Dinu
